Newsletter Subscribe
Enter your email address below and subscribe to our newsletter
Via Transilvanica, punte între agricultură, tradiții și comunitățile rurale. MADR și Tășuleasa Social își unesc forțele
Un parteneriat care poate transforma agricultura, produsele locale și patrimoniul rural în adevărate resurse de dezvoltare pentru comunitățile traversate de Via Transilvanica a fost oficializat astăzi, prin semnarea unui protocol-cadru între Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Asociația Tășuleasa Social.
Documentul, semnat de viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și Alin Uhlmann Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social, propune o direcție de colaborare care pune în centrul său comunitatea rurală, agricultura tradițională și peisajul agrocultural românesc.
Din perspectiva AGROEXPERT, inițiativa este importantă tocmai pentru că depășește ideea de promovare turistică a unui traseu și aduce în prim-plan ceea ce există deja în satele și zonele montane traversate de Via Transilvanica: ferme, gospodării, pășuni, fânețe, livezi, produse locale, meșteșuguri și oameni care păstrează, uneori cu eforturi considerabile, tradiții agricole transmise din generație în generație.
„Via Transilvanica este mai mult decât un traseu: este un proiect de țară, care pune în valoare România rurală așa cum este ea, cu peisajele, tradițiile și produsele sale locale”, a declarat Tánczos Barna, subliniind că parteneriatul urmărește să contribuie la dezvoltarea comunităților din zonele montane și la punerea în valoare a agriculturii, a produselor tradiționale și a patrimoniului pastoral.
Agricultura care păstrează peisajul
Unul dintre cele mai importante elemente ale protocolului este recunoașterea rolului pe care agricultura extensivă îl are în conservarea peisajului rural. Fânețele, pășunile și livezile nu reprezintă doar suprafețe agricole, ci fac parte din identitatea unor comunități și din peisajul care atrage astăzi tot mai mulți turiști și drumeți.
Cositul tradițional, pășunatul extensiv și transhumanța sunt incluse printre direcțiile de colaborare, alături de inițiative-pilot pentru conservarea patrimoniului pastoral.
Este, de fapt, o abordare care pune agricultura și turismul în aceeași ecuație: fermierul întreține peisajul, păstrează tradiția și produce hrană, iar traseul turistic poate aduce vizibilitate și consumator pentru aceste produse și servicii locale.
Produsul românesc, mai aproape de turist
O altă componentă importantă a parteneriatului este promovarea producătorilor locali, a punctelor gastronomice locale, a meșteșugarilor și a serviciilor rurale care funcționează legal.
Accentul pus pe produsele tradiționale, produsele cu denumire de origine protejată, indicație geografică protejată sau specialitate tradițională garantată, produsele ecologice și cele care poartă mențiunea „produs montan” poate reprezenta o oportunitate reală pentru micii producători.
Într-o perioadă în care agricultura românească are nevoie nu doar de producție, ci și de piețe, promovare și acces direct la consumator, apropierea dintre producător și turist poate deveni un instrument concret de dezvoltare economică locală.
Via Transilvanica poate funcționa astfel nu doar ca un traseu pentru drumeți, ci și ca o rețea economică rurală în care o pensiune, un punct gastronomic local, o stână, o livadă, un atelier meșteșugăresc sau o mică fermă pot deveni parte din experiența celui care traversează România la pas.
Un model de dezvoltare pentru zona montană
Faptul că Agenția Națională a Zonei Montane va deveni punct unic de contact în relația cu Asociația Tășuleasa Social este, de asemenea, un element important al protocolului, deoarece poate facilita legătura dintre comunitățile din teren și structurile de specialitate ale MADR.
Asociația Tășuleasa Social vine cu experiența acumulată în dezvoltarea și administrarea proiectului Via Transilvanica, cu legătura directă cu comunitățile și cu miile de oameni care au descoperit România rurală prin intermediul acestui traseu. MADR vine cu instrumentele instituționale și cu accesul la structurile responsabile de agricultură și dezvoltare rurală.
Împreună, cele două organizații pot construi un model în care turismul responsabil să nu fie privit ca o activitate separată de agricultură, ci ca o oportunitate suplimentară pentru fermieri și pentru comunitățile rurale.
România rurală, văzută la pas
Via Transilvanica are 1.631,53 kilometri și a fost atestată în 2026 ca traseu pedestru de interes național în scop recreativ. Dar valoarea sa nu poate fi măsurată doar în kilometri.
În spatele fiecărui kilometru se află sate, oameni, ferme, peisaje și povești locale. Iar dacă acest patrimoniu este pus în valoare responsabil, traseul poate deveni un adevărat coridor de promovare a agriculturii românești și a economiei rurale.
Pentru AGROEXPERT, parteneriatul dintre MADR și Tășuleasa Social este un exemplu de colaborare în care agricultura nu este privită doar prin prisma producției agricole, ci și prin rolul său social, cultural, economic și peisagistic.
Este, poate, una dintre direcțiile de care România rurală are nevoie: să nu exportăm doar materie primă, ci să îi dăm valoare prin poveste, tradiție, gastronomie, turism și identitate locală.
Iar Via Transilvanica are șansa de a demonstra că drumul dintre producător și consumator poate trece, uneori, chiar prin inima satului românesc.
Simona Man
