Urgia controalelor APIA și drama subvențiilor blocate: Fermierii români, prinși între controale la sânge și spectrul falimentului!

Urgența controalelor APIA și drama subvențiilor blocate: Fermierii români, prinși între verificări riguroase și riscul falimentului

Verificările efectuate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) sunt esențiale pentru acordarea subvențiilor pe suprafață și pe cap de animal. Deși o parte dintre controale administrative sau cele în teren pot avea loc fără prezența beneficiarului, legislația prevede expres situații în care fermierul sau reprezentantul său legal (prin procură) trebuie să fie de față.

I. Când este obligatorie prezența fermierului la controlul APIA? Conform precizărilor APIA și normelor în vigoare (condiționalitate și măsuri din Planul Național Strategic), prezența fermierului sau a unui reprezentant desemnat este obligatorie la sediul exploatației în următoarele situații:

1. Verificarea cerințelor de condiționalitate și a eco-schemelor

• Condiționalitate (SMR și GAEC): controlul normelor privind mediu, climă, bune condiții agricole și de mediu, siguranța alimentară, bunăstarea animalelor și utilizarea produselor de protecție a plantelor.
• Intervenții specifice și eco-scheme (PD04, PD05, PD06, PD27, PD28): verificarea respectării practicilor agricole benefice pentru mediu și climă în sectoarele vegetal și zootehnic.
• Măsuri de dezvoltare rurală (M10, DR01, DR02, DR04, DR05, DR07, DR08): monitorizarea angajamentelor privind mediu, climă, agricultura ecologică sau plățile compensatorii în zone defavorizate.

1. Controale în sectorul zootehnic și la facilitățile din exploatație Prezența este necesară pentru a permite inspectorilor accesul fizic și pentru a asigura condițiile de siguranță la:

• Efectivele de animale: identificarea animalelor, verificarea crotaliilor/microcipurilor, citirea pașapoartelor la bovine și confruntarea datelor cu cele din BND (Baza Națională de Date).
• Depozite și infrastructură: verificarea spațiilor pentru depozitarea pesticidelor, platformelor pentru gunoi de grajd, instalațiilor de irigații și a spațiilor de depozitare a furajelor sau materialelor.

1. Prezentarea documentelor justificative la control La fața locului, fermierul trebuie să pună la dispoziție inspectorilor documentele și registrele obligatorii, precum:

• Caietele pentru eco-scheme și agromediu / agricultură ecologică.
• Planurile de fertilizare și registrele privind tratamentele cu produse de protecție a plantelor.
• Registrul de evidență al fermei și registrul de exploatație actualizat (BND).
• Borderourile de înstrăinare/achiziție ale gunoiului de grajd.
• Contractele de pășunat, documentele care atestă dreptul de folosință al pajiștilor și actele privind utilizarea apei pentru irigații.

1. Situații speciale și neconcordanțe privind parcelele

• Controale rezultate din selecții manuale, sesizări, autosesizări sau contestații, când terenul necesită clarificări directe.
• Diferențe de geometrie sau digitizare: suprapuneri, supradeclarări, geometrii neconforme cu schițele geospațiale, blocaje de acces (împrejmuiri) sau parcele adăugate recent în cererea unică.

II. Consecințele neprezentării sau refuzului de control Legislația prevede sancțiuni stricte dacă controlul nu se poate efectua din vina beneficiarului:

• Refuzul de control: dacă fermierul împiedică accesul inspectorilor pe teren sau în exploatație, cererea de plată poate fi respinsă integral pentru anul respectiv.
• Neprezentarea la convocare: dacă fermierul este notificat și nu se prezintă la termen (fără a invoca și dovedi situații de forță majoră sau circumstanțe excepționale), parcelele sau animalele neidentificate pot fi excluse din sprijinul financiar.

III. Impactul întârzierilor la plată asupra exploatațiilor agricole Controalele pe teren influențează direct fluxul financiar al fermierilor. Blocajele administrative și întârzierile la virarea subvențiilor (naționale sau europene) creează vulnerabilități majore:

1. Blocajul de cash-flow și riscul de faliment: subvențiile APIA sunt adesea singura sursă de lichiditate pentru plata ratelor la leasing-ul utilajelor, a inputurilor (îngrășăminte, motorină, semințe) și a salariilor. Întârzierile pot duce la incapacitate de plată pentru fermele mici și medii.
2. Efectul în lanț asupra zootehniei: zootehnia necesită cheltuieli zilnice pentru furajare, energie și îngrijire veterinară. Amânarea plăților pentru sprijinul cuplat în zootehnie poate obliga crescătorii să reducă efectivele sau să închidă fermele.
3. Penalități și executări silite: întârzierile în primirea ajutoarelor financiare determină penalități aplicate de furnizorii de inputuri și de instituțiile financiare, afectând sever profitabilitatea campaniei agricole.

Concluzie Informarea corectă, păstrarea evidenței riguroase a documentelor în fermă și prezența la controalele anunțate rămân esențiale pentru evitarea penalizărilor sau a respingerii cererilor de plată.

ADRIANA AUGUSTIN