România, alături de Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia, solicită Comisiei Europene reguli mai flexibile și soluții concrete pentru crescătorii afectați de focarele de boală

Sectorul ovin și caprin din România își caută soluțiile nu doar la București, ci și la Bruxelles, iar vocea României în această confruntare cu problemele sanitare, comerciale și economice ale sectorului a fost, marți, 29 septembrie, cea a viceprim-ministrului și ministrului interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna.

Prezent la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit – AGRIFISH, Tánczos Barna a pus direct pe masa miniștrilor europeni problema impactului pe care restricțiile și interzicerea exporturilor de ovine îl au asupra României și asupra fermierilor care depind de funcționarea normală a pieței.

Demersul României nu a fost unul izolat. Bucureștiul a venit la Bruxelles împreună cu Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia, cinci state membre care au cunoscut în ultimii ani focare de pestă a micilor rumegătoare, variolă ovină și caprină și febră aftoasă și care solicită acum Comisiei Europene o regândire a modului în care sunt aplicate restricțiile.

Tánczos Barna: sănătatea animalelor trebuie protejată, dar fermierul nu poate fi abandonat

Mesajul ministrului interimar al Agriculturii a fost unul foarte clar: protejarea sănătății animalelor este esențială, însă măsurile de combatere a bolilor trebuie să țină cont și de efectele economice pe care le produc asupra fermierilor și asupra întregului sector.

„În cadrul reuniunii miniștrilor agriculturii, am atras atenția asupra impactului economic major pe care interzicerea exportului de ovine îl are asupra României și am subliniat că nu putem ajunge în situația în care apariția unui focar să blocheze, pentru perioade îndelungate, activitatea economică a întregului sector”, a declarat Tánczos Barna.

Este, de fapt, una dintre problemele majore cu care se confruntă în prezent crescătorii de ovine: efectele unui focar nu se limitează la exploatația în care acesta este identificat, ci pot ajunge să afecteze piețe, fluxuri comerciale și venituri pentru fermieri aflați la sute de kilometri distanță.

În acest context, România solicită o abordare europeană mai flexibilă, proporțională și bazată pe risc, astfel încât fermele și zonele care nu sunt afectate să poată continua activitatea în condiții sanitare controlate.

O intervenție politică la Bruxelles pentru o problemă economică reală

Prin poziția exprimată la AGRIFISH, Tánczos Barna a adus în prim-plan nu doar problema unui sector agricol, ci și necesitatea unui echilibru între regulile sanitar-veterinare europene și realitatea economică a fermierilor.

România, împreună cu celelalte patru state membre, solicită ca animalele sănătoase provenite din ferme și zone neafectate să poată fi deplasate și valorificate pe baza evaluării riscului și a unor controale veterinare consolidate.

Este o abordare care urmărește ca existența unui focar să nu ducă automat la blocarea pe termen lung a întregii activități economice.

„Împreună cu Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia, solicităm Comisiei Europene o abordare mai flexibilă, proporțională și bazată pe risc, un sprijin adecvat pentru fermierii afectați și valorificarea experienței dobândite în gestionarea acestor focare, pentru adaptarea cadrului european de sănătate animală”, a precizat ministrul.

Vaccinarea și exporturile, teme importante pentru România

Un alt punct important susținut de Tánczos Barna și de celelalte state membre îl reprezintă rolul vaccinării în gestionarea bolilor de categoria A.

România solicită o analiză aprofundată a posibilităților de utilizare a vaccinării și, în condițiile existenței unor garanții sanitare adecvate, facilitarea circulației în interiorul Uniunii Europene a animalelor vaccinate și a produselor derivate.

De asemenea, România susține continuarea exporturilor către țări terțe acolo unde există garanții privind sănătatea animală și sunt respectate condițiile convenite cu statele importatoare.

Pentru crescătorii români, această temă are o importanță majoră, întrucât accesul la piețele externe reprezintă una dintre componentele esențiale ale valorificării producției.

„Trebuie să protejăm sănătatea animală, dar și viitorul economic al sectorului”

Unul dintre cele mai importante mesaje transmise de Tánczos Barna la Bruxelles a fost cel privind necesitatea găsirii unui echilibru între combaterea bolilor și protejarea fermierilor.

„Trebuie să protejăm sănătatea animală. Dar, în același timp să ne asigurăm că modul în care gestionăm aceste crize nu pune în pericol viitorul economic al sectoarelor pe care încercăm să le protejăm”, a declarat ministrul interimar al Agriculturii.

În aceeași logică, România susține utilizarea progreselor științifice și tehnologice pentru reducerea, pe cât posibil, a uciderii în masă a animalelor și solicită adaptarea cadrului european de sănătate animală în funcție de situația epidemiologică concretă.

Tánczos Barna susține și continuarea ANT după 2027

Agenda României la Bruxelles nu s-a limitat la criza sanitar-veterinară din sectorul ovin.

Cu o zi înainte, pe 28 septembrie, secretarul de stat Zoltán Mihály a susținut, în cadrul discuțiilor privind viitorul Politicii Agricole Comune, necesitatea continuării Ajutoarelor Naționale Tranzitorii și după 2027.

România, alături de Bulgaria, Cipru, Ungaria, Polonia și Slovacia, susține includerea în viitorul cadru legislativ al PAC a posibilității de continuare a acestui mecanism.

Pentru agricultura românească, ANT reprezintă un instrument important pentru sectoarele vulnerabile, într-o perioadă în care fermierii se confruntă cu costuri ridicate de producție, volatilitatea piețelor, fenomene climatice extreme și riscuri sanitare.

Faptul că aceste ajutoare sunt finanțate integral de la bugetul național reprezintă, de asemenea, un argument important în discuția europeană.

România cere și bani pentru pierderile fermierilor

În paralel cu solicitarea privind flexibilizarea restricțiilor, România susține necesitatea unor mecanisme reale de compensare pentru fermierii afectați.

Solicitarea vizează pierderile de venit, costurile suplimentare de furajare și întreținere, dar și pierderea piețelor de desfacere.

Pentru crescătorii de ovine și caprine, o asemenea abordare este esențială: fermierul nu trebuie să suporte singur costurile unei crize sanitare care generează efecte economice asupra întregului sector.

Un ministru care duce problema fermierilor direct la masa negocierilor europene

Participarea lui Tánczos Barna la reuniunea AGRIFISH vine într-un moment în care agricultura europeană trece printr-o perioadă de transformări importante, iar viitorul PAC după 2027 este încă în negociere.

În acest context, România își susține interesele pe mai multe fronturi: sănătatea animală, funcționarea piețelor, sprijinul financiar pentru fermieri, continuarea ANT și adaptarea legislației europene la realitățile din teren.

Pentru sectorul ovin și caprin, mesajul transmis de Tánczos Barna la Bruxelles este unul cu o miză directă: combaterea bolilor trebuie să continue, dar fermierul trebuie să rămână în centrul politicilor agricole.

Iar solicitarea României, susținută împreună cu Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia, pune în discuția europeană o problemă pe care crescătorii o resimt direct: cum poate fi protejată sănătatea animală fără ca măsurile de control să ducă la blocarea economică a unui întreg sector.

Pentru agricultura românească, aceasta este una dintre marile teme ale momentului, iar intervenția României la Bruxelles arată că problema sectorului ovin nu mai poate fi tratată doar ca o chestiune administrativă sau strict sanitar-veterinară. Este o problemă economică, comercială și socială, care cere soluții europene proporționale și aplicabile în teren.

SIMONA MAN

#AGROEXPERTTV #TanczosBarna #Agricultura #Ovine #CrescatoriDeOvine #Romania #AGRIFISH #Bruxelles #MADR #Fermieri #AgriculturaRomaneasca #ExportOvine #SanatateAnimala #PAC #ANT