Newsletter Subscribe
Enter your email address below and subscribe to our newsletter
Enter your email address below and subscribe to our newsletter

Sistemul național antigrindină trebuie repornit și menținut în funcțiune încă cel puțin doi ani, în aceleași condiții existente înainte de suspendarea activității, urmând ca în această perioadă statul să decidă cum va arăta viitorul mecanism de intervenție împotriva fenomenelor meteorologice extreme. Este concluzia transmisă de ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna, după săptămâni de controverse și dezbateri aprinse în jurul sistemului antigrindină.
Ministrul a explicat că, la preluarea mandatului, a găsit un domeniu blocat administrativ și juridic, fără o strategie actualizată și fără o bază legislativă clară pentru continuarea programului.
„De mai bine de un an avem practic o situație nelegiferată. Nu există o strategie în vigoare și nici un program prelungit care să permită funcționarea normală a sistemului”, a declarat oficialul MADR.
În același timp, modul în care au fost gestionate fondurile publice și funcționarea sistemului au ridicat numeroase semne de întrebare. Potrivit ministrului, există deja analize și controale privind cheltuielile făcute în ultimii ani, inclusiv în ceea ce privește costurile uriașe de întreținere.
Una dintre cele mai surprinzătoare concluzii prezentate de ministru este legată de cheltuielile anuale pentru securizarea punctelor de lansare.
„Chiar și dacă sistemul nu funcționează, costurile pentru pază și securitate ajung la aproximativ 87 de milioane de lei pe an”, a precizat Tánczos Barna.
Acesta consideră că sistemul este extrem de costisitor și că există zone unde cheltuielile pot fi reduse semnificativ printr-o administrare mai eficientă.
Totuși, ministrul avertizează că lipsa totală a intervenției ar fi și mai costisitoare pentru agricultură și pentru bugetul statului.
„Non-intervenția nu rezolvă niciodată nicio problemă. Inacțiunea ne costă enorm”, a subliniat acesta.
În aceste condiții, propunerea Ministerului Agriculturii este ca sistemul antigrindină să fie repornit și menținut în funcțiune încă doi ani, timp în care specialiștii să analizeze eficiența actualelor metode și să identifice soluții alternative.
„Pe termen scurt nu există altă variantă decât prelungirea sistemului pentru încă doi ani. În această perioadă trebuie să vedem unde pot fi reduse costurile și cum poate fi administrat mai eficient”, a explicat ministrul.
Potrivit acestuia, în paralel va fi realizată o analiză amplă privind:
Tema sistemului antigrindină rămâne una controversată. Există fermieri care susțin că rachetele antigrindină protejează culturile și reduc pagubele, în timp ce alții consideră că intervențiile favorizează seceta sau influențează negativ regimul precipitațiilor.
Ministrul spune că aceste dispute trebuie lămurite prin analize tehnice și științifice, nu prin presupuneri sau conflicte între agricultori.
„Specialiștii trebuie să vină și să pună pe masă alternative. Unii spun că sistemul generează secetă, alții spun că ne protejează de grindină. Tocmai de aceea avem nevoie de evaluări serioase și de soluții eficiente”, a declarat oficialul MADR.
În următorii doi ani, Ministerul Agriculturii își propune să regândească întregul mecanism de protecție împotriva fenomenelor meteorologice extreme.
Noua strategie ar urma să includă:
Mesajul transmis de minister este clar: agricultura românească nu își permite să rămână fără un sistem de protecție, chiar dacă actualul model trebuie reformat profund.
SIMONA MAN
#Antigrindina #TanczosBarna #MADR #AgriculturaRomaniei #Fermieri #Seceta #Grindina #ProtectiaCulturilor #SistemAntigrindina #AgroRomania #AgroexpertTV #FenomenMeteorologic #Agribusiness #RomaniaAgricola
