Se pregătește demolarea unei instituții-cheie din zootehnie? Miza reală a votului din Senat

Pe 24 februarie 2026, în Comisia pentru Agricultură din Senat, se decide mai mult decât soarta unei structuri administrative. Se decide dacă România își păstrează controlul strategic asupra ameliorării și reproducerii animalelor sau dacă intră într-un experiment birocratic cu efecte imprevizibile.

În dezbatere se află Legea nr. 11/2026, care aprobă OUG nr. 92/2025 și modifică OUG nr. 85/2024 privind reorganizarea Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În centrul furtunii: Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu” (ANZ).

Sindicatul Liber Ameliorarea anunță că va merge în Senat cu o poziție fermă: menținerea ANZ ca structură unitară, cu personalitate juridică, în subordinea MADR.

Singura autoritate națională în ameliorare și reproducție

ANZ nu este „încă o agenție”. Este singura instituție din România care gestionează oficial reproducția, ameliorarea și inspecțiile în zootehnie. Este autoritate competentă stabilită prin lege.

Toate statele membre ale Uniunii Europene au structuri similare. România ar fi printre puținele care și-ar fragmenta exact instituția responsabilă de genetică, baze de date și controlul calității în zootehnie.

Parlamentul a spus „nu” desființării. De ce se revine?

Prin OUG 85/2024 s-a propus desființarea ANZ. Parlamentul a intervenit și, prin Legea nr. 314/2024, a eliminat explicit articolul privind desființarea. Mesajul a fost clar: agenția rămâne.

Reluarea acestei teme sub forma unei „reorganizări” ridică o întrebare incomodă: este vorba despre eficiență sau despre redistribuirea controlului?

Reforma a fost deja făcută

ANZ a trecut printr-o reducere severă de personal în baza Legii nr. 296/2023: 47 de posturi desființate, aproape 19% din total. A vorbi acum despre „supradimensionare” ignoră o realitate documentată.

În ultimii 15 ani, statul a investit sume considerabile pentru alinierea zootehniei la normele europene. Baze naționale de date integrate, sisteme unitare, trasabilitate genetică – toate coordonate centralizat.

Fragmentarea atribuțiilor între MADR și direcțiile agricole județene (DAJ) ar rupe acest lanț unitar.

„Debirocratizare” sau blocaj?

Desființarea ANZ ar însemna:
• modificarea unui pachet legislativ amplu (legi, ordonanțe, hotărâri, ordine);
• notificarea Comisiei Europene;
• reorganizarea mecanismelor de audit;
• rescrierea procedurilor operaționale;
• riscul pierderii coerenței bazelor naționale de date.

Tradus direct: luni sau ani de incertitudine administrativă. Iar în tot acest timp, fermierii ar suporta întârzieri, blocaje și costuri suplimentare.

Sprijin din mediul academic și profesional

Menținerea ANZ este susținută de mediul universitar și de cercetare, inclusiv de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, de facultăți de zootehnie și de asociațiile crescătorilor de animale.

Nu este un demers izolat sindical. Este o poziție a specialiștilor din domeniu.

⸻

În joc nu este doar o organigramă. Este infrastructura instituțională care susține performanța genetică, competitivitatea fermierilor și respectarea obligațiilor europene.

Dacă ANZ este fragmentată, România riscă să piardă coerența unui sistem construit în ani.

Iar întrebarea rămâne: cine își asumă costurile dacă experimentul administrativ eșuează?