În timp ce mulți încă repetă obsesiv că „în România nu se poate”, crescătorii de Aberdeen Angus au demonstrat exact contrariul: se poate performanță genetică, se poate organizare, se poate export de valoare și se poate construi respect internațional prin muncă, disciplină și viziune.

Iar ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani în sectorul Aberdeen Angus din România nu mai este de mult o simplă poveste de succes locală. Este un model de dezvoltare zootehnică pe care statul român ar trebui să îl studieze și să îl protejeze, nu să îl ignore sau, mai grav, să îl saboteze prin decizii administrative luate din birouri în care performanța reală din teren nu este nici cunoscută, nici înțeleasă.

Participarea României în elita europeană a crescătorilor de Angus, organizarea unor evenimente internaționale majore precum European Angus Forum 2026, investițiile masive în genetică, testare, selecție și ameliorare nu au apărut din întâmplare. Nu au fost construite prin discursuri politice și nici prin strategii scrise pentru sertar.

Au fost construite de oameni care au investit milioane de euro, ani de muncă și enorm de multă pasiune.

Într-un sector în care performanța nu se poate mima.

În zootehnie, ori ai genetică și rezultate, ori dispari.

România Angus: locul 1 în Europa, țintă – Top 5 mondial

Astăzi, sectorul Aberdeen Angus din România nu mai poate fi tratat ca o simplă nișă agricolă.

Vorbim despre o structură care a reușit să ducă România pe locul 1 în Europa în ceea ce privește ritmul de dezvoltare, organizarea sectorului și dinamica geneticii de carne.

Iar obiectivul declarat pentru perioada imediat următoare este unul care până nu demult părea imposibil:
intrarea României în Top 5 mondial în domeniul geneticii și producției de carne Aberdeen Angus.

Da, România poate ajunge acolo.

Nu prin povești.
Nu prin sloganuri.
Nu prin birocrație.

Ci prin disciplină, investiții, ameliorare și continuitate.

În spatele fiecărui animal valoros există ani întregi de muncă, selecție și expertiză tehnică. În spatele fiecărei licitații importante există oameni care au înțeles că viitorul zootehniei moderne înseamnă genetică performantă și trasabilitate.

Iar România începe să fie respectată exact pentru aceste lucruri.

Nu există zootehnie modernă fără ameliorare

Aceasta este realitatea pe care prea mulți decidenți de la București refuză să o înțeleagă.

Nu există carne de calitate fără selecție genetică.
Nu există productivitate fără control al performanțelor.
Nu există competitivitate fără registre genealogice.
Nu există export fără trasabilitate.
Nu există viitor fără ameliorare.

Toate marile state agricole ale lumii investesc agresiv în genetică și în instituțiile care gestionează ameliorarea animalelor.

Statele Unite.
Canada.
Franța.
Irlanda.
Germania.

Niciuna dintre aceste țări nu și-a construit performanța distrugând structurile tehnice care țin în viață selecția genetică.

În schimb, în România, periodic apare aceeași boală administrativă: „reorganizarea”.

Tradus simplu:
desființăm,
comasăm,
tăiem,
blocăm,
resetăm,
schimbăm oameni care performează doar pentru că cineva de sus nu înțelege ce fac.

Este incredibil cum instituții care produc efectiv rezultate sunt puse sub semnul întrebării de oameni care nu au construit niciodată nimic în sectorul zootehnic.

România începe să conteze pe harta mondială a geneticii Angus

Acesta este adevărul care deranjează.

România nu mai este doar o piață de consum.
Nu mai este doar un importator.
Nu mai este doar „țara care cumpără genetică”.

România începe să producă genetică valoroasă.
Să organizeze licitații importante.
Să atragă interes internațional.
Să crească valoarea animalelor românești.
Să creeze linii competitive.
Să vorbească în limbajul performanței reale.

Iar acest lucru s-a făcut prin muncă serioasă și prin colaborarea dintre crescători, specialiști și structurile tehnice care au ținut în viață procesul de ameliorare.

De aceea, orice tentativă de desființare, slăbire sau marginalizare a instituțiilor care performează în zootehnie reprezintă nu doar o eroare administrativă.

Este un act de sabotaj economic.

Politicienii trebuie să înțeleagă un lucru simplu

Nu poți construi agricultură modernă distrugând competența tehnică.

Nu poți vorbi despre suveranitate alimentară în timp ce lovești exact în sistemele care produc valoare genetică.

Nu poți cere fermierilor performanță europeană, dar să tratezi instituțiile tehnice ca pe niște simple cheltuieli bugetare.

Zootehnia modernă nu funcționează după instinct politic.
Funcționează după date, selecție, control și continuitate.

Iar continuitatea este imposibilă atunci când fiecare schimbare guvernamentală produce haos administrativ și nesiguranță în sistem.

Înainte să desființați, mergeți în ferme!

Înainte să semnați hârtii prin care restructurați instituții:
mergeți în ferme.

Mergeți să vedeți investițiile.
Mergeți să vedeți baza genetică.
Mergeți să vedeți cât costă un taur valoros.
Mergeți să vedeți câtă muncă există în spatele unui pedigree.
Mergeți să vedeți câtă știință există în spatele ameliorării.

Pentru că performanța din zootehnie nu se construiește în conferințe de presă.
Se construiește în ani întregi de selecție.

Și se poate pierde într-o singură decizie politică proastă.

România are nevoie de construcție, nu de demolare

Sectorul Aberdeen Angus din România demonstrează astăzi că există capacitate, viziune și performanță.

Dar această performanță trebuie apărată.

Nu atacată.
Nu ignorată.
Nu desființată din neștiință.

Pentru că atunci când un sector începe să ridice România pe harta mondială a geneticii și producției de carne, statul are o singură obligație:

să susțină ceea ce funcționează.

Nu să distrugă.

SIMONA MAN