România încearcă să construiască, împreună cu Grecia, Cipru, Bulgaria și Croația, o poziție comună la nivel european pentru flexibilizarea regulilor privind exportul de animale vii și produse provenite din sectorul ovin. Anunțul a fost făcut de Tánczos Barna la cea de-a 36-a ediție a Agromalim, desfășurată la Arad, unde ministrul interimar al Agriculturii a vorbit despre negocierile cu Bruxelles-ul, vaccinare, biosecuritate și nevoia de a găsi o soluție care să permită reluarea comerțului fără blocarea întregului sector.

Cea de-a 36-a ediție a Agromalim de la Arad a găsit agricultura românească într-un moment în care problemele sectorului zootehnic depășesc cu mult granițele unei singure instituții sau ale unui singur județ. Pentru crescătorii de ovine, miza imediată este redeschiderea exporturilor, iar pentru autorități provocarea este găsirea unui echilibru între măsurile sanitar-veterinare necesare pentru controlul bolilor și menținerea accesului fermierilor români la piețele externe.

Prezent la Agromalim, Tánczos Barna a transmis că România nu abordează această problemă singură, ci încearcă să construiască o poziție comună cu alte state membre care se confruntă cu situații similare.

Ministrul a precizat că Grecia, Cipru, Bulgaria, Croația și România au început să lucreze împreună, iar pe 28 septembrie este pregătit un memorandum comun adresat Comisiei Europene. Documentul urmărește obținerea unor măsuri de flexibilizare a legislației europene atât pentru exportul de animale vii, cât și pentru exportul de produse provenite din sectorul ovin.

CINCI STATE MEMBRE ÎȘI UNESC FORȚELE LA BRUXELLES

Potrivit lui Tánczos Barna, România a pornit acest demers împreună cu celelalte patru state tocmai pentru ca discuția cu instituțiile europene să se poarte de pe o poziție comună.

„Suntem deja cinci țări”, a explicat ministrul, enumerând Grecia, Cipru, Bulgaria, Croația și România.

Demersul nu se rezumă la o declarație politică. Echipele tehnice ale celor cinci state lucrează împreună la documentul care urmează să fie transmis Comisiei Europene, iar obiectivul este ca propunerile să fie susținute în cadrul Consiliului Agricultură din 28 septembrie.

Miza este una majoră pentru crescătorii de ovine, deoarece orice soluție durabilă trebuie să ofere nu doar un răspuns epidemiologic, ci și o perspectivă comercială pentru fermele care depind de accesul la piețele externe.

ROMÂNIA PROPUNE EXPORTURI PE BAZA UNOR ACORDURI BILATERALE

Una dintre propunerile discutate de partea română vizează posibilitatea ca legislația europeană să permită, în anumite condiții și pe baza unor acorduri bilaterale, exportul de animale vaccinate.

Tánczos Barna a explicat că aceeași logică ar putea fi aplicată și în cazul produselor alimentare provenite din fermele de ovine, astfel încât acestea să poată ajunge pe piețe externe în baza unor acorduri clar stabilite.

Este, practic, încercarea României de a găsi o soluție intermediară între necesitatea controlului sanitar-veterinar și realitatea economică a fermierilor.

Ministrul a transmis că există o perspectivă reală pentru obținerea unui asemenea rezultat, dar a subliniat că modificarea legislației europene este un proces dificil și că România are nevoie de sprijinul celorlalte state pentru a putea avansa.

„Avem o șansă reală de a obține acest rezultat”, a declarat Tánczos Barna, referindu-se la demersul comun al celor cinci state.

VACCINAREA TREBUIE GÂNDITĂ ÎMPREUNĂ CU REDESCHIDEREA EXPORTURILOR

O parte importantă a discuției de la Agromalim a fost dedicată planului de acțiune privind vaccinarea și măsurile de biosecuritate.

Potrivit ministrului, varianta discutată presupune vaccinarea împotriva variolei la nivel național, în timp ce vaccinarea împotriva pestei ar urma să fie aplicată în județele Tulcea și Constanța, în funcție de situația epidemiologică.

Autoritățile analizează în paralel modalitățile prin care pot asigura cantitățile necesare de vaccin, inclusiv prin colaborarea dintre Ministerul Agriculturii, ANSVSA și Institutul Cantacuzino.

Problema este însă mult mai complexă decât simpla disponibilitate a vaccinului.

Pentru crescătorii de ovine, orice decizie privind vaccinarea trebuie corelată cu regimul comercial aplicabil ulterior. În lipsa unei modificări a legislației europene privind circulația și exportul animalelor vaccinate, există riscul ca o măsură sanitar-veterinară să nu conducă automat la redeschiderea piețelor externe.

Tánczos Barna a subliniat tocmai această problemă, arătând că România trebuie să acționeze astfel încât măsurile adoptate să nu producă efecte economice nedorite asupra crescătorilor.

„DACĂ VACCINĂM FĂRĂ MODIFICAREA LEGISLAȚIEI, SUNTEM BLOCAȚI”

În cadrul dialogului de la Agromalim a fost ridicată direct problema unei vaccinări generalizate în condițiile în care legislația europeană privind exporturile nu ar fi modificată.

Mesajul transmis a fost că o asemenea decizie trebuie analizată cu foarte multă atenție, deoarece fermierii nu pot fi puși în situația de a suporta consecințele unei măsuri ale cărei efecte asupra exporturilor nu sunt clarificate.

Tánczos Barna a explicat că, în acest moment, modificarea legislației europene este esențială pentru deblocarea exporturilor și că tocmai de aceea România a ales să acționeze împreună cu celelalte patru state membre.

„Dacă vaccinăm fără modificarea legislației, suntem blocați 100%”, a fost avertismentul exprimat în cadrul discuției.

În acest context, strategia propusă de România urmărește obținerea unei deschideri comerciale pentru zonele vaccinate, în paralel cu clarificarea regimului animalelor provenite din zone nevaccinate.

Pentru sectorul ovin, aceasta ar putea reprezenta diferența dintre o măsură sanitar-veterinară care menține activitatea economică și una care produce o blocare de durată a comerțului.

TÁNCZOS BARNA: „ÎNCREDEREA TREBUIE CONFIRMATĂ PRIN REZULTATE”

Ministrul interimar al Agriculturii a vorbit și despre relația cu fermierii, recunoscând că încrederea nu poate fi câștigată doar prin promisiuni.

Potrivit acestuia, fermierii pot acorda încredere la început, atunci când văd că există intenția de a rezolva o problemă, însă această încredere trebuie menținută prin rezultate concrete.

În cazul exporturilor de ovine, rezultatul așteptat este unul foarte clar: crearea condițiilor pentru reluarea comerțului și pentru protejarea economică a crescătorilor.

Tánczos Barna a explicat că tocmai aceasta este provocarea pe care și-o asumă, într-un moment în care sectorul așteaptă soluții concrete și nu doar declarații.

AGROMALIM, O RADIOGRAFIE A AGRICULTURII ROMÂNEȘTI

Discuțiile de la Arad nu s-au limitat însă la criza din sectorul ovin.

Cea de-a 36-a ediție Agromalim a arătat o agricultură românească aflată simultan în fața unor probleme serioase și a unor oportunități importante. Animalele expuse de crescători, produsele lactate, utilajele agricole și tehnologiile prezentate în cadrul târgului au demonstrat existența unei baze economice și profesionale importante.

Tánczos Barna a remarcat inclusiv faptul că tot mai multe utilaje sunt produse în România, unele modele fiind realizate exclusiv pe piața internă, ceea ce indică dezvoltarea unei industrii care începe să deservească din ce în ce mai puternic agricultura românească.

În acest peisaj, Agromalim devine mai mult decât un simplu târg agricol. Este un loc în care problemele reale ale fermierilor ajung în fața factorilor de decizie și în care se întâlnesc producția agricolă, zootehnia, industria, tehnologia și administrația.

GHEORGHE SECULICI: 36 DE ANI DE AGROMALIM ȘI O CONSTRUCȚIE RIDICATĂ ÎN TIMP

Continuitatea manifestării este legată direct de activitatea Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Arad.

Președintele CCIA Arad, Gheorghe Seculici, a vorbit despre cei 36 de ani în care Agromalim a crescut și s-a consolidat, pornind de la o structură construită de generațiile anterioare și continuată astăzi cu ajutorul unei echipe cu experiență.

Un rol important l-au avut oamenii care au pus bazele manifestării și care au înțeles încă de la început nevoia unei platforme expoziționale dedicate agriculturii.

Un element aparte este pavilionul expozițional al Camerei de Comerț Arad, construit după un model italian, în urma colaborării cu reprezentanți ai Camerei de Comerț din Verona. Astăzi, această infrastructură reprezintă unul dintre avantajele care permit Agromalim să rămână un reper pentru agricultura din vestul țării.

IUSTIN CIONCA: „POȚI SĂ AI ORICE FEL DE UTILAJ DACĂ NU AI APĂ”

La Agromalim, problema agriculturii românești a fost privită și din perspectiva administrației locale.

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, a atras atenția asupra impactului secetei și asupra necesității de a investi în infrastructura de irigații.

Mesajul său a fost direct: performanța tehnologică a fermierilor nu poate compensa lipsa apei.

Pentru un județ cu un potențial agricol important, seceta reprezintă o amenințare care poate transforma în pierderi inclusiv avantajele naturale ale terenurilor fertile.

Cionca a susținut că despăgubirile nu pot reprezenta singura soluție și că România are nevoie de infrastructură, în special de sisteme de irigații funcționale. În același timp, președintele CJ Arad a pledat pentru o descentralizare mai puternică a competențelor și resurselor, astfel încât administrațiile locale să poată interveni mai rapid în problemele agricultorilor.

OIERII CER CLARITATE ȘI SOLUȚII, NU DOAR REGULI

Problema exporturilor de ovine readuce în discuție și relația dintre fermier și administrație.

Crescătorii nu contestă necesitatea respectării regulilor sanitar-veterinare, însă au nevoie de claritate cu privire la măsurile pe care trebuie să le aplice și la efectele acestora asupra comerțului.

În cazul României, miza este cu atât mai importantă cu cât sectorul ovin reprezintă o componentă semnificativă a zootehniei naționale, iar restricționarea exporturilor afectează direct fermele și capacitatea acestora de a-și valorifica producția.

Din discuțiile purtate la Agromalim se desprinde astfel o nevoie comună: deciziile trebuie să fie explicate clar, iar măsurile sanitar-veterinare trebuie corelate cu realitatea economică a fermierilor.

UN NOU TEST PENTRU ROMÂNIA LA BRUXELLES

Pentru Tánczos Barna și pentru echipa care lucrează la dosarul exporturilor de ovine, următoarea etapă este una importantă.

Pe 28 septembrie, România, împreună cu Grecia, Cipru, Bulgaria și Croația, urmează să își prezinte demersul comun la nivelul Consiliului Agricultură.

Este momentul în care discuțiile tehnice din ultimele zile trebuie transformate într-o propunere europeană susținută politic și tehnic de cele cinci state.

Pentru crescătorii români, miza este însă mult mai concretă decât un document european: este vorba despre posibilitatea de a-și vinde animalele, de a-și continua activitatea și de a avea o perspectivă economică asupra fermelor lor.

Agromalim 2026 a adus, astfel, în același loc două realități ale agriculturii românești: pe de o parte, o industrie capabilă să producă tehnologie, fermieri care investesc și o zootehnie cu tradiție, iar pe de altă parte, probleme care cer decizii urgente – secetă, lipsa infrastructurii, restricții comerciale și nevoia de predictibilitate.

Iar mesajul transmis de Tánczos Barna de la Arad este unul care va trebui urmărit în următoarea perioadă: România încearcă să își construiască o poziție comună europeană și să obțină flexibilizarea regulilor care să permită reluarea exporturilor de ovine, fără ca măsurile sanitar-veterinare să transforme această criză într-un blocaj economic de lungă durată pentru crescători.

SIMONA MAN

#TanczosBarna #FlorinBarbu #AgriculturaRomaneasca #Zootehnie #Bovine #Bubaline #FermieriRomani #SprijinPentruFermieri #MinisterulAgriculturii #MADR #APIA #Fermieri #AgroExpertTV #RomaniaAgricola #Bruxelles