România își extinde orizonturile de export, dar obligatoriu în echilibru cu politica agricolă europeană și obiectivele de securitate alimentară

România își consolidează poziția pe piețele internaționale agroalimentare prin deschiderea de noi oportunități de export către Republica Populară Chineză, într-un context în care dezvoltarea sectorului agricol național a fost profund susținută de politicile europene și de finanțările oferite prin Politica Agricolă Comună și programele derulate de Uniunea Europeană.

Aceste instrumente financiare au contribuit decisiv la modernizarea exploatațiilor agricole, creșterea competitivității fermierilor români și alinierea la standardele europene de siguranță alimentară. În acest context, strategia de internaționalizare a exporturilor trebuie privită ca o continuare firească a procesului de consolidare a sectorului agricol, nu ca o ruptură față de direcțiile asumate la nivel european.

În urma discuțiilor recente dintre președintele Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Alexandru Bociu, și ambasadorul chinez la București, Chen Feng, a fost reafirmată intenția de consolidare a cooperării tehnice și sanitare, cu obiectivul deschiderii și extinderii exporturilor agroalimentare românești pe piața chineză.

Semnarea celor trei protocoale sanitare-veterinare din luna martie reprezintă un pas important în acest proces, oferind cadrul necesar pentru accesul produselor românești pe una dintre cele mai mari piețe de consum din lume. Totuși, acest demers se desfășoară în paralel cu obligația de a respecta standardele stricte impuse de piața unică europeană.

În acest sens, sectorul agroalimentar românesc funcționează într-o dublă logică strategică: pe de o parte valorificarea oportunităților de export extra-comunitare, iar pe de altă parte menținerea unei alinieri ferme la obiectivele de securitate alimentară și sustenabilitate promovate de Uniunea Europeană.

UE rămâne cadrul principal de dezvoltare pentru agricultura românească, atât prin finanțările consistente acordate prin PAC, cât și prin regulile comune care au permis creșterea nivelului de calitate, trasabilitate și siguranță alimentară. Din această perspectivă, orice extindere către piețe terțe, inclusiv China, trebuie sa fie complementară și nu substitutivă față de piața europeană.

În perioada următoare, o delegație tehnică din China urmează să efectueze misiuni de audit în România, vizând operatorii economici interesați de export. Aceste evaluări vor testa capacitatea de producție și conformitatea cu cerințele sanitare internaționale, într-un context în care standardele europene reprezintă deja un avantaj competitiv important pentru producătorii români.

Pe fondul actual al economiei globale, România își construiește o strategie de export bazată pe echilibru și diversificare, fără a-si permite sa se îndepărteze de arhitectura agricolă europeană. Această abordare permite atât valorificarea noilor piețe, cât și menținerea stabilității și coerenței în cadrul politicilor comune ale Uniunii Europene.

În esență, deschiderea către piața chineză devine o extensie naturală a procesului de modernizare a agriculturii românești, susținut de fonduri europene și ancorat în principiile de securitate alimentară și sustenabilitate promovate la nivelul Uniunii Europene.

SIMONA MAN