Problemele cu care se confruntă sectorul ovin nu mai reprezintă o provocare izolată pentru România, iar discuțiile purtate la nivel european încep să contureze necesitatea unei abordări comune între statele afectate de aceleași probleme sanitare-veterinare.

În marja reuniunii informale a miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, desfășurată la Dublin în perioada 6–8 septembrie, România a discutat cu reprezentanții Bulgariei, Greciei și Croației despre bolile care afectează sectorul ovin și despre soluțiile care trebuie găsite pentru gestionarea acestor situații.

Cele patru state, care se confruntă cu provocări similare, au gandit asupra unor acțiuni comune și asupra unui eventual sprijin reciproc în gestionarea problemelor cu care se confruntă sectorul.

Este una dintre cele mai importante concluzii ale discuțiilor pentru crescătorii de ovine, deoarece problemele sanitare-veterinare au depășit de mult zona strict tehnică și au ajuns să influențeze direct funcționarea fermelor, circulația animalelor și accesul la piețele externe.

O problemă regională care cere o abordare europeană

În condițiile în care apariția unor focare poate genera restricții asupra circulației animalelor și poate afecta comerțul, statele europene cu sectoare zootehnice importante au nevoie de instrumente care să permită intervenția rapidă și eficientă, fără ca măsurile de control să producă efecte economice disproporționate asupra fermierilor care dețin efective sănătoase.

Această problemă a fost adusă în discuție în cadrul dezbaterilor privind Strategia pentru creșterea animalelor, unde a fost subliniată necesitatea unei abordări strategice și științifice în prevenirea și combaterea bolilor.

România a susținut necesitatea transpunerii rapide în legislația europeană a noilor principii prevăzute de strategie, inclusiv în ceea ce privește flexibilizarea regionalizării, compartimentării și vaccinării.

Miza este una importantă: legislația trebuie să permită autorităților să acționeze eficient acolo unde există un risc epidemiologic, dar, în același timp, să evite extinderea automată a unor restricții asupra unor zone și efective care nu sunt afectate.

Zootehnia are nevoie de o strategie, nu doar de măsuri de criză

Discuțiile de la Dublin au avut loc în cadrul unei dezbateri mai largi privind viitorul zootehniei europene și Planul UE privind proteinele, cu accent pe cercetare și inovare.

România a susținut că zootehnia are un rol strategic și că Uniunea Europeană trebuie să își mențină capacitatea proprie de producție pentru a-și asigura necesarul intern și pentru a evita înlocuirea producției europene prin importuri care nu respectă standarde echivalente.

În acest context, sprijinirea fermierilor devine esențială, mai ales într-o perioadă în care crescătorii trebuie să facă față simultan unor cerințe tot mai mari privind sănătatea și bunăstarea animalelor, modernizarea exploatațiilor, digitalizarea și competitivitatea.

O tranziție către standarde noi în domeniul bunăstării animalelor trebuie să fie însoțită de finanțare adecvată, astfel încât investițiile deja realizate de fermieri să fie protejate, iar exploatațiile să poată rămâne competitive.

Cercetarea și inovarea, parte din soluție

Un alt element important al discuțiilor de la Dublin îl reprezintă cercetarea și inovarea, considerate componente esențiale pentru consolidarea competitivității sectorului zootehnic și a celui proteic.

Pentru fermele românești, această direcție presupune nu doar acces la tehnologii moderne, ci și capacitatea efectivă de a investi în modernizare, digitalizare, procesarea producției primare și infrastructura necesară desfășurării activității agricole.

În același timp, reducerea dependenței Uniunii Europene de importurile de proteine vegetale este legată direct de competitivitatea zootehniei europene, iar dezvoltarea culturilor proteice poate contribui la consolidarea lanțurilor de producție și la creșterea gradului de autonomie alimentară.

Pentru crescătorii de ovine, rezultatul concret va conta

În cazul României, discuțiile de la Dublin vin într-un moment în care sectorul ovin are nevoie de soluții concrete și de predictibilitate.

Abordarea comună convenită de România, Bulgaria, Grecia și Croația poate reprezenta un punct important pentru construirea unei poziții comune la nivel european, mai ales în ceea ce privește gestionarea bolilor, regionalizarea, vaccinarea și efectele restricțiilor asupra comerțului.

Pentru crescători, însă, valoarea reală a acestor demersuri va fi măsurată prin rezultate: reguli sanitare-veterinare adaptate situației epidemiologice, măsuri proporționale, protejarea efectivelor sănătoase și posibilitatea ca fermele să își continue activitatea și să își valorifice producția.

Sectorul ovin nu poate fi menținut doar prin declarații privind importanța sa strategică. Dacă zootehnia este considerată cu adevărat strategică pentru Uniunea Europeană, această recunoaștere trebuie să se regăsească în legislație, în mecanisme de finanțare și în soluții eficiente pentru situațiile de criză.

Iar faptul că România a identificat la Dublin trei parteneri care se confruntă cu provocări similare poate fi începutul unei poziții regionale mai puternice în discuțiile europene privind viitorul zootehniei.

SIMONA MAN

#AGROEXPERTTV #AgriculturaRomaneasca #Zootehnie #Ovine #Caprine #CrescatoriDeOvine #CrescatoriDeCaprine #PestaMicilorRumegatoare #VariolaOvina #ANSVSA #MADR #TanczosBarna #ExportOvine #ExportCaprine #Bruxelles #Dublin #ComisiaEuropeana #FermeRomanesti #FermieriRomani #SanatateAnimala #SecuritateAlimentara #Grecia #Bulgaria #Croatia