Astăzi este Ziua Internațională de Conștientizare a Pierderilor și Risipei Alimentare, un moment în care merită să privim cu mai multă atenție către una dintre marile probleme ale sistemului alimentar european: cantitatea de hrană care ajunge să fie pierdută sau risipită, în timp ce resurse importante – apă, energie, teren agricol, muncă și bani – au fost deja consumate pentru producerea ei.

Potrivit datelor prezentate de Uniunea Europeană, în UE, 53% din risipa alimentară provine din gospodării, în timp ce industria alimentară este responsabilă pentru 19%, restaurantele și serviciile alimentare pentru 12%, retailul și distribuția pentru 8%, iar agricultura pentru 8%.

Cifrele arată că risipa alimentară nu este doar o problemă a fermierilor sau a magazinelor, ci una care privește întregul lanț alimentar, de la producător până la consumator.

În spatele unei alimente aruncate se află însă mult mai mult decât produsul în sine. Sunt terenuri cultivate, apă, energie, combustibil, îngrășăminte, forță de muncă, transport și costuri care au fost deja suportate. Atunci când mâncarea ajunge la gunoi, toate aceste resurse sunt, într-o anumită măsură, irosite.

Uniunea Europeană urmărește reducerea risipei alimentare până în 2030 și a introdus măsuri care vizează inclusiv facilitarea donării alimentelor nevândute către persoanele aflate în nevoie, o metodologie comună pentru măsurarea risipei alimentare și elaborarea unor planuri naționale de prevenire.

Pentru România, tema este cu atât mai importantă cu cât prevenirea risipei trebuie privită și din perspectiva producătorului român. O societate care își respectă hrana trebuie să își respecte și fermierul, munca acestuia și resursele investite pentru ca alimentele să ajungă pe masa consumatorului.

Reducerea risipei începe prin gesturi simple: cumpărături planificate, verificarea corectă a etichetelor, folosirea alimentelor înainte de expirare, valorificarea surplusului și susținerea inițiativelor de donare. Chiar și alegerea fructelor și legumelor care nu arată „perfect” poate contribui la diminuarea pierderilor.

Mai puțină risipă înseamnă mai puține resurse irosite, mai mult respect pentru hrană și, în final, mai multă responsabilitate față de oameni și față de mediu.

SIMONA MAN

#AGROEXPERT #RisipaAlimentara #FoodWaste #ZiuaRispeiAlimentare #Romania #AgriculturaRomaneasca #FermieriRomani #ProducatoriRomani #Alimente #Hrană #SigurantaAlimentara #ComisiaEuropeana #UniuneaEuropeana #DezvoltareDurabila #Sustenabilitate #ConsumResponsabil #ReducereaRisipei #DonatieAlimente #FaraRisipa #RespectPentruHrana