Revoluție în farfuriile europene: Fermierii câștigă lupta pentru „prețuri corecte” și interzic carnea de laborator sub nume de „friptură”

Adriana Augustin

BRUXELLES – Într-o mișcare decisivă pentru viitorul agriculturii, negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului au bătut palma pe un acord istoric menit să pună capăt dictatului marilor retaileri. Noile reguli forțează prețurile de la raft să reflecte, în sfârșit, costurile reale de producție și protejează identitatea produselor tradiționale.

Gata cu „friptura” din eprubetă
Cea mai vizibilă schimbare pentru consumatori vizează etichetarea. Termenii precum „friptură” sau „ficat”devin protejați prin lege: aceștia vor putea fi folosiți exclusiv pentru produsele de origine animală. Acordul interzice explicit utilizarea acestor denumiri pentru carnea cultivată în laborator sau produsele pe bază de celule, eliminând ceea ce raportoarea Céline Imart a numit „o formă de concurență neloială”.

Putere sporită pentru fermieri
Acordul aduce trei piloni de protecție pentru veniturile producătorilor:
1. Indicatori de preț transparenți:Statele membre vor publica online repere de cost, astfel încât fermierii să nu mai fie obligați să vândă în pierdere.
2. Scut împotriva presiunii marilor cumpărători: Organizațiile de producători vor negocia colectiv, iar cumpărătorii nu vor mai putea contacta direct fermierii individuali pentru a le impune condiții dezavantajoase.
3. Lactate sub contracte stricte: În sectorul laptelui, contractele scrise devin obligatorii, oferind stabilitate într-o piață marcată de volatilitate.

„Lanț scurt” doar pentru ce e local
Etichetele de tip „lanț scurt de aprovizionare” sau „produs echitabil” vor fi drastic reglementate. Pentru a folosi aceste mențiuni, produsele trebuie să demonstreze un număr limitat de intermediari și un impact real în dezvoltarea comunităților rurale din UE.
Ce urmează?
Acordul informal trebuie acum ratificat oficial de Parlament și Consiliu. Odată adoptat, acesta promite să schimbe radical echilibrul de putere în lanțul alimentar, transformând fermierul din „verigă slabă” în partener cu drepturi depline.
Din acordul menționat, deși acesta este menit în principal să îi protejeze, rezultă o serie de obligații și condiționalitățipe care producătorii români trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de noile mecanisme:
• Organizarea obligatorie: Pentru a beneficia de scutirile de la legea concurenței și de puterea de negociere colectivă, fermierii vor trebui să facă parte din Organizații de Producători (OP) recunoscute. Individual, poziția lor rămâne vulnerabilă, deoarece regulile de interzicere a contactului direct cumpărător-producător se aplică doar acolo unde există o OP implicată.
• Utilizarea indicatorilor de referință:Fermierii vor trebui să își fundamenteze cererile de preț pe indicatorii de cost publicați oficial. Acest lucru implică o mai bună evidență contabilă a costurilor reale de producție la nivel de fermă.
• Contracte scrise și clauze de revizuire: În special în sectorul lactatelor, producătorii vor fi obligați să utilizeze contracte scrise. Aceștia trebuie să se asigure că aceste documente conțin clauze de mediere și de revizuire a prețurilor, asumându-și responsabilitatea juridică a semnării acestor acte.
• Respectarea criteriilor de etichetare „Echitabil”: Dacă un producător dorește să folosească termeni precum „corect”, „echitabil” sau „lanț scurt”, acesta trebuie să demonstreze prin dovezi clare contribuția la comunitatea rurală și limitarea numărului de intermediari, conform noilor definiții stricte ale UE.
• Standarde de denumire:Producătorii din sectorul cărnii trebuie să se asigure că produsele lor respectă definiția de „părți comestibile ale animalelor” pentru a putea folosi denumiri comerciale tradiționale (friptură, ficat etc.), excluzând orice amestecuri care nu respectă standardul.