Propunerea Comisiei Europene de a introduce degresivitatea și plafonarea plăților directe, precum și de a integra PAC într-un nou Fond Național și Regional de Parteneriat, generează riscuri serioase pentru regiuni agricole precum Saxonia. Studiul comandat de Grupul parlamentar al Verzilor din Saxonia arată că măsurile, în forma propusă, pot diminua capacitatea investițională a fermelor mari, slăbi „Arhitectura Verde” și conduce la pierderi economice și sociale semnificative care se propagă în întreaga economie rurală. Acesta este un semnal de alarmă: reforma trebuie regândită înainte de a deveni lege.

Context și problemă esențială Comisia propune ca sprijinul bazat pe suprafață să devină degresiv (reduceri începând de la 20.000 euro/an) și plafonat (maxim 100.000 euro/exploatație), în paralel cu modificări majore ale mecanismelor de finanțare (cofinanțare națională mai mare pentru măsuri agro-mediu). Scopul declarat — redistribuirea sprijinului către ferme mici și consolidarea obiectivelor de mediu — este legitim. Totuși, aplicarea strictă a acestor reguli, fără adaptări regionale și fără garanții financiare pentru măsurile de mediu, poate produce efecte nedorite, contraproductive pentru ambițiile climatice și de coeziune.

De ce Saxonia este atât de vulnerabilă

• Structură agricolă specifică: aproximativ 30% din suprafața agricolă a landului este gestionată de circa 100 mari exploatații sau grupuri — cooperative și societăți locale care sunt coloana vertebrală economică a mediului rural. Aceste ferme nu sunt „investitori străini” lipsiți de legături locale, ci mari angajatori și furnizori de servicii agricole.
• Legături economice extinse: plățile directe sprijină investiții, salarizare, achiziții locale și servicii; tăierile directe devin pierderi multiplicate în lanțul economic rural.
• Măsuri agro-mediu performante: Saxonia a construit în decenii o „Arhitectură Verde” orientată către rezultate; menținerea participării fermierilor depinde de stabilitatea și adecvarea stimulentelor financiare.

Consecințe economice și sociale anticipate

• Pierderi directe și efecte multiplicate: simulările arată reduceri semnificative ale plăților pentru ferme mari; pierderea anuală a valorii adăugate regionale poate depăși 100 milioane euro. Reducerea cheltuielilor fermei afectează furnizorii locali, investițiile și piața muncii.
• Ocupare și condiții sociale: fermele mari sunt angajatori importanți; degresivitatea și plafonarea pot conduce la reducerea locurilor de muncă, presiuni salariale și scăderea atractivității sectorului pentru tineri.
• Piața terenurilor și proprietarii: deoarece multe terenuri sunt în arendă, diminuarea plăților reduce arenda și valoarea terenurilor, afectând mii de proprietari privați.
• Investiții și competitivitate pe termen lung: reducerea lichidității determină amânarea sau anularea investițiilor în tehnologie, digitalizare și tehnologii cu impact redus asupra mediului, subminând capacitatea fermelor de a rezista la șocuri externe.
• Riscul pentru Arhitectura Verde: noile reguli de cofinanțare fac măsurile agro-mediu mai puțin atractive pentru state și regiuni; fără „ring-fencing” și stimulente adecvate, programele eficiente existente (în Saxonia ~91% din cheltuieli pentru măsuri cu impact ridicat) riscă să fie erodate.

Probleme de concepție politică

• Dimensiunea nu este un indicator suficient: simpla legare a sprijinului de mărimea exploatației ignoră contribuții economice și sociale (angajare, valoare adăugată, servicii de mediu). În multe regiuni est-germane, fermele mari sunt actorii regionali legitimi și productivi.
• Redistribuire teritorială nediscriminatorie: economiile generate prin plafonare se pot scurge către regiuni vestice, agravând decalajele structurale, dacă nu există mecanisme de păstrare a fondurilor la nivel regional.
• Posibile practici evazive: plafonarea rigidă poate stimula reinventarea structurilor juridice ale fermelor (fragmentare administrativă) fără beneficii reale.

Recomandări urgente (pe scurt)

1. Renegocierea mecanismului de plafonare: evitați o plafonare automată bazată exclusiv pe suprafață. Introduceți criterii suplimentare care să recunoască contribuția la ocupare, valoare adăugată, investiții și furnizarea bunurilor publice.
2. Ring-fencing pentru măsuri agro-mediu: garantați o alocare minimă care să asigure continuitatea schemelor eficiente — altfel Pactul Verde va fi compromis.
3. Flexibilitate condiționată: permiteți adaptări regionale obligatorii și mecanisme de compensare pentru regiunile afectate, astfel încât economiile rezultate să rămână parțial în regiunile de unde provin.
4. Măsuri de tranziție: introduceți perioade de tranziție și sprijin specific pentru investiții verzi în fermele afectate, pentru a evita retrageri masive din schemele agro-mediu.
5. Evaluare ex-ante și monitorizare: impuneți evaluări regionale detaliate și mecanisme de monitorizare pentru a detecta rapid efectele negative și a ajusta politica înainte de daune ireversibile.

Evaluare ex-ante și monitorizare: impuneți evaluări regionale detaliate și mecanisme de monitorizare pentru a detecta rapid efectele negative și a ajusta politica înainte de daune ireversibile.

Concluzie: alarmă justificată, nu fatalism

Propunerea Comisiei urmărește obiective legitime — echitate, mediu, eficiență — dar în forma actuală riscă să producă daune economice și de mediu semnificative în regiuni precum Saxonia. Reforma PAC trebuie să fie inteligentă, nu doar redistributivă: criteriile trebuie să reflecte contribuția reală a fermelor la bunurile publice și la reziliența regională; finanțarea măsurilor de mediu trebuie protejată; și flexibilitatea statelor membre trebuie condusă de garanții comune, pentru a nu submina coeziunea europeană. Legislativii, autoritățile regionale și Comisia trebuie să asculte semnalul de alarmă — altfel reformele vor risca să distrugă elemente esențiale pe care PAC le-a construit în decenii.

SIMONA MAN

#PAC2028 #PoliticaAgricolăComună #Saxonia #ArhitecturaVerde #Degresivitate #Plafonare #AgroMediu #DezvoltareRurală #Biodiversitate #Sustenabilitate #SiguranțaAlimentară #OcupațiedeMuncă #PiațaFunciară #InvestițiiAgricole #Cofinanțare #LEADER #Redistribuire #Competitivitate #TranzițieVerde #AgriculturăDurabilă #Mediu #PoliticiAgricole #EuropaRurală #FermeMari #ImpactRegional