Peste 11,4 milioane de euro pentru salvarea sectorului pomicol afectat de îngheț – intervenție rapidă a MADR

Sectorul pomicol din România primește un sprijin financiar esențial, în contextul pierderilor semnificative generate de înghețul târziu din primăvara anului 2025. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin APIA, a efectuat în data de 15 aprilie 2026 plata unui ajutor de urgență în valoare totală de 11.499.989,03 euro.

Suma, echivalentul a peste 58,5 milioane lei, a ajuns la 1.868 de beneficiari din întreaga țară, fiind finanțată din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), la un curs de schimb de 5,0903 lei/euro. Sprijinul a fost acordat sub formă de grant, cu scopul de a compensa pierderile economice suferite de producătorii afectați de condițiile meteorologice extreme.

Sprijin pentru principalele specii pomicole

Schema de ajutor a vizat o gamă largă de culturi pomicole esențiale pentru producția agroalimentară autohtonă: măr, păr, prun, cais, piersic, cireș, vișin, nectarin, nuc, alun și migdal. Aceste sectoare au fost puternic afectate de temperaturile scăzute înregistrate în perioada critică aprilie–mai 2025, cu impact direct asupra producției și veniturilor fermierilor.

Măsura a fost implementată în baza Hotărârii de Guvern nr. 66/2026, care a stabilit cadrul legal pentru acordarea acestui sprijin de urgență.

Semnal politic: intervenție și continuitate

Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a subliniat importanța intervenției rapide în astfel de situații:

„Plata acestui sprijin reprezintă un ajutor concret pentru producătorii din sectorul pomicol afectați și o dovadă că intervenim rapid acolo unde este nevoie, pentru a susține continuitatea activității agricole și menținerea producției autohtone.”

Dincolo de ajutor: vulnerabilitatea climatică a agriculturii

Această plată nu este doar o compensație punctuală, ci și un semnal clar asupra vulnerabilității agriculturii românești în fața fenomenelor climatice extreme. Înghețurile târzii, seceta sau variațiile bruște de temperatură devin riscuri sistemice, iar intervențiile financiare, deși necesare, nu pot substitui investițiile în sisteme de protecție, irigații sau tehnologii adaptate.

Concluzie

Sprijinul de peste 11,4 milioane de euro oferit pomicultorilor reprezintă o gură de oxigen pentru un sector afectat puternic, dar și o confirmare a rolului fondurilor europene în stabilizarea agriculturii românești. În același timp, rămâne esențial ca aceste măsuri reactive să fie dublate de politici proactive, capabile să reducă impactul viitoarelor crize climatice.