NEONICOTINOIDELE, SUBIECTUL CARE A ELECTRIZAT AGRIPLANTA 2026: FERMIERII CER SOLUȚII, NU INTERDICȚII

București, 30 mai 2026 — Pe Expert Stage – zona AgriCULTURA din cadrul AgriPlanta – RomAgroTec, sâmbătă 30 mai, ora 10:30, a avut loc o dezbatere cu un titlu provocator: „Enigma neonicotinoidelor”. Protagoniștii: Matei Titianu, președinte LAPAR, și ing. Dorian Bărbulescu, inginer agronom și promotor al agriculturii durabile. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul DLG Markets South East Europe

O zonare europeană care ignoră România

Punctul de plecare al dezbaterii a fost o disfuncționalitate structurală a cadrului european de autorizare a produselor fitosanitare: România este încadrată în zona de testare continentală, alături de Germania sau Polonia.
Însă, Romania are și microregiuninunice cum este stepa și atunci,consecința practică este gravă: testele pe baza cărora se evaluează eficiența și riscurile unui produs fitosanitar sunt efectuate în condiții complet diferite de cele din România. Autorizarea devine astfel un exercițiu de birocrație, nu de știință aplicată.

„Când un produs fitosanitar este autorizat pe baza unor teste efectuate în cu totul alt context climatic, evaluarea riscurilor și a eficienței devine, practic, irelevantă pentru fermierii noștri,” a subliniat Matei Titianu.

Dăunătorii de sol: nu toate problemele au soluție

Dezbaterea a trecut în revistă principalii dăunători de sol care afectează culturile agricole fiind în principal amintiți: Agriotes spp. viermii sârmă, și Opatrum sabulosum, gândacul pământiu.

Situația este însă radical diferită în cazul “Tanymecus dilaticollis”, rățișoara porumbului. Acest dăunător are un statut aparte în peisajul fitosanitar european, nefiind prezent în nicio altă țară membră a Uniunii Europene. Tocmai de aceea, presiunea pentru dezvoltarea și omologarea unor soluții alternative la nivel european este practic inexistentă, niciun alt stat membru nu resimte problema, deci niciun alt stat nu o pune pe agenda comună.

Iar fără tratamentul la sămânță cu neonicotinoide, fermierii din câmpia română rămân fără niciun instrument eficient de combatere.

De ce neonicotinoidele rămân o „enigmă”

Titlul dezbaterii nu a fost ales întâmplător. Neonicotinoidele sunt substanțe active interzise la nivel european pe fondul preocupărilor legate de impactul asupra polenizatorilor, o decizie cu argumente științifice legitime în contextul agriculturii vest-europene. Dar aplicată uniform și României, această interdicție produce un efect negativ: fermierii din zonele de stepă sunt privați de singura soluție practică împotriva unui dăunător endemic, fără ca vreo alternativă eficientă și eficace să fie disponibilă.

Enigma nu este chimică. Este politică și instituțională: cum poate un cadru normativ comun să ignore realități agronomice fundamental diferite?

Ce face LAPAR

LAPAR, alături de ce colegii din Alianța pentru Agricultură și Cooperare, cu sprijinul Copa-Cogeca a depus amendamente concrete la Omnibus-ul fitosanitar, solicitând recunoașterea explicită a specificității pedoclimatice în procesul de autorizare, inclusiv dispoziții privind tratamentul la sămânță pentru dăunători endemici pentru care nu există alternative omologate.

Sala a confirmat, în unanimitate, că această luptă trebuie continuată.

Propunerile complete ale LAPAR sunt publice: lapar.ro/omnibus-x-fitosanitar-romania-propuneri-bruxelles2/

---

LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România) este o federație națională membră Copa-Cogeca, parte a Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), care reprezintă interesele producătorilor agricoli la nivel național și european.