Newsletter Subscribe
Enter your email address below and subscribe to our newsletter
Lapte irosit, copii flămânzi: Reforma care taie birocrația din școli
Lapte irosit, copii flămânzi: reforma care taie birocrația din școli
România pierde jumătate din fondurile europene destinate hrănirii elevilor
România pierde anual aproximativ jumătate din fondurile europene destinate Programului pentru școli, în timp ce sute de mii de copii merg la culcare flămânzi. Pentru a corecta această situație, Guvernul pregătește o schimbare majoră: centralizarea programului la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu eliminarea blocajelor generate de licitațiile organizate la nivelul Consiliilor Județene.
Un paradox administrativ cu efecte sociale grave
În fiecare zi:
- peste 1 din 10 copii din mediul rural merge la culcare flămând;
- pentru aproximativ 22% dintre familiile vulnerabile, gustarea primită la școală reprezintă singura masă sigură sau principala sursă de nutrienți a zilei.
Cu toate acestea, din cauza unui sistem administrativ rigid și a procedurilor greoaie de achiziție, România nu reușește să utilizeze integral fondurile puse la dispoziție de Comisia Europeană.
„Programul nu funcționează așa cum ne-am dori”
Anunțul a fost făcut de Luciana Antoci, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului și coordonatoarea Comitetului Interministerial pentru Combaterea Abandonului Școlar, într-o intervenție la Prima News.
„Datele reflectă faptul că jumătate dintre fondurile alocate de Comisia Europeană pentru acest program, cel puțin pentru anul financiar 2025, nu au fost absorbite. Preocuparea mea principală a fost să reașezăm Programul pentru școli al României, vechiul «laptele și cornul», având în vedere că el nu funcționează așa cum ne-am dori.”
Unde se blochează programul
În prezent, responsabilitatea organizării licitațiilor revine Consiliilor Județene.
Acest sistem descentralizat a generat diferențe majore între județe și numeroase blocaje administrative.
Principalele probleme identificate
🔴 Județe fără livrări
Există județe în care, de ani de zile, elevii nu au mai primit nici lapte, nici produse de panificație, nici fructe.
🟠 Livrări incomplete
În alte zone sunt distribuite doar anumite produse, din cauza dificultăților logistice și a contractelor parțiale.
🟡 Licitații fără ofertanți
Mulți operatori economici nu mai participă la licitații deoarece:
- prețurile sunt prea mici;
- costurile de transport sunt ridicate;
- distribuția în zone izolate este nerentabilă.
Paradoxul românesc
Fermierii aruncă laptele, iar școlile nu au ce oferi copiilor
În timp ce elevii din comunitățile vulnerabile rămân fără produse lactate, numeroși fermieri și procesatori români întâmpină dificultăți în valorificarea producției.
Actualul sistem favorizează marile firme de distribuție și îngreunează accesul:
- fermelor familiale;
- cooperativelor;
- micilor procesatori locali.
Ce urmărește reforma
Gestionarea programului de către Ministerul Agriculturii ar avea ca obiective:
✅ 1. Lanț de distribuție mai scurt
Conectarea directă a fermelor și procesatorilor regionali cu unitățile de învățământ.
✅ 2. Prețuri corecte
Actualizarea tarifelor astfel încât procesarea laptelui românesc să devină rentabilă.
✅ 3. Produse locale și proaspete
Creșterea ponderii produselor românești în program și reducerea dependenței de produse ultra-procesate sau importate.
Ce măsuri pregătește Guvernul
| Nivel de acțiune | Măsura propusă | Obiectiv |
|---|---|---|
| Național | Transferul managementului Programului pentru școli la Ministerul Agriculturii și eliminarea intermedierii Consiliilor Județene | Proceduri unitare, reducerea blocajelor și continuitatea livrărilor |
| European | Solicitarea modificării regulilor Programului pentru perioada 2028–2034 | Flexibilizarea mecanismelor de finanțare și absorbția integrală a fondurilor europene |
Impactul așteptat
Reforma urmărește:
- creșterea absorbției fondurilor europene;
- asigurarea unei mese zilnice pentru elevii din comunitățile vulnerabile;
- reducerea abandonului școlar;
- sprijinirea fermierilor și procesatorilor români;
- dezvoltarea economiei locale prin utilizarea produselor agroalimentare autohtone.
Concluzie
Garantarea unei mese zilnice la școală rămâne una dintre cele mai eficiente politici de combatere a abandonului școlar și a excluziunii sociale.
Prin simplificarea procedurilor de achiziție și orientarea fondurilor europene către producătorii locali, Guvernul încearcă să transforme vechiul program „Laptele și Cornul” dintr-un mecanism birocratic cu rezultate inegale într-un instrument eficient de sprijin pentru copii și de susținere a agriculturii românești.
ADRIANA AUGUSTIN
#ProgramulPentruȘcoli #LapteleȘiCornul #MADR #Agricultură #FermieriRomâni #ProduseRomânești #FonduriEuropene #Educație #Copii #AlimentațieSănătoasă #CombatereaAbandonuluiȘcolar #DezvoltareRurală #SiguranțăAlimentară #ȘcoalaRomânească #România
