Îngrășămintele, noul front al securității alimentare: Bruxelles-ul schimbă direcția, iar România poate deveni jucător strategic

Uniunea Europeană începe să trateze problema îngrășămintelor ca pe o chestiune de securitate strategică, comparabilă cu energia sau apărarea. În Parlamentul European a avut loc o dezbatere intensă pe marginea noii strategii europene privind îngrășămintele, prezentată de Comisia Europeană, iar mesajul transmis este clar: fără producție proprie de îngrășăminte, Europa riscă să piardă controlul asupra securității alimentare și asupra prețului alimentelor.

Potrivit europarlamentarului Rareș Bogdan, care a comentat tema într-o postare publicată pe Facebook, îngrășămintele sunt pentru agricultură „ca muniția pentru armată”. Dependente în prezent de importuri și de zone geopolitic instabile, statele europene caută acum soluții rapide pentru a-și reduce vulnerabilitatea.

În prezent, aproximativ 30% din necesarul de azot și 70% din fosfații utilizați în agricultura europeană provin din importuri. În plus, producția de îngrășăminte în UE depinde masiv de gazele naturale, ceea ce transformă orice tensiune internațională, inclusiv cele legate de tranzitul energetic prin Orientul Mijlociu sau Strâmtoarea Hormuz, într-o amenințare directă pentru costurile de producție din agricultură.

În ultimul an, costurile cu îngrășămintele au crescut cu aproximativ 40%, iar impactul s-a văzut imediat în prețurile produselor alimentare. Pentru fermieri, îngrășămintele reprezintă cea mai mare cheltuială din tehnologia de cultură, iar orice dezechilibru din piață se transferă inevitabil în buzunarul consumatorului.

Noua strategie europeană urmărește reducerea dependenței de importuri și stimularea producției interne. Comisia Europeană pregătește instrumente financiare și scheme de sprijin pentru repornirea și susținerea industriei europene de îngrășăminte. Totodată, Bruxelles-ul promovează utilizarea fertilizanților alternativi, a compostului, a materialelor organice și a bio-stimulatorilor.

Schimbarea de ton este una importantă, mai ales după anii în care politicile europene au insistat pe reducerea pesticidelor și a utilizării produselor chimice în agricultură. Tot mai multe voci din sector avertizează însă că eliminarea rapidă a unor inputuri, fără alternative viabile și accesibile, poate reduce producțiile agricole și poate afecta grav competitivitatea fermierilor europeni.

În acest context, România ar putea avea o oportunitate strategică majoră. Țara noastră dispune de resurse importante de gaze naturale în Marea Neagră și de capacități industriale care pot fi reactivate. Combinatul Azomureș este văzut drept un element-cheie într-o eventuală relansare a producției naționale de fertilizanți, în condițiile în care Romgaz și-a exprimat interesul pentru preluarea activelor.

Comisia Europeană a anunțat și pregătirea unui program financiar care ar urma să fie finalizat până în vară. Fermierii ar urma să beneficieze de noi scheme de lichidități și de stimulente înaintea următorului ciclu de producție agricolă.

Tot mai mulți lideri europeni recunosc acum faptul că securitatea alimentară nu poate exista fără acces la energie ieftină, industrie chimică funcțională și politici agricole pragmatice. Dezbaterea de la Bruxelles marchează astfel o schimbare importantă de abordare într-un moment critic pentru agricultura europeană.

Sursa informațiilor și declarațiilor: postare publicată de Rareș Bogdan pe Facebook.

SIMONA MAN

#Agricultura #SecuritateAlimentara #Ingrasaminte #UniuneaEuropeana #ParlamentulEuropean #Fermieri #AgroExpertTV #Azomures #Romgaz #GazNatural #MareaNeagra #PoliticaAgricolaComuna #PAC #Fertilizanti #ProductieLocala #IndustrieChimica #RomaniaAgricola #AgroBusiness #PretulPainii #ComisiaEuropeana #RareșBogdan #AgriculturaRomaniei #FoodSecurity #GreenDeal #FermierRoman #EconomiaRurala #SubventiiAgricultura #CrizaEnergetica #AgriNews #AgroRomania