STUDIUL CONSILIULUI CONCURENȚEI: România produce mult lapte, dar pierde valoarea adăugată.

România continuă să fie unul dintre cei mai mari producători de lapte din Uniunea Europeană, însă performanța din ferme nu se regăsește în capacitatea de colectare și procesare a industriei. Aceasta este concluzia principală a studiului realizat de Consiliul Concurenței privind sectorul laptelui și produselor lactate, un document care evidențiază vulnerabilitățile structurale ale unei piețe esențiale pentru agricultura românească.

Potrivit raportului, „sectorul românesc al laptelui este marcat de o asimetrie structurală majoră, ocupând locul 10 în UE la producția de lapte crud, dar doar locul 17 la colectare industrială”. Autorii explică această situație prin fragmentarea excesivă a fermelor, arătând că „75% din ferme au sub 5 capete de vaci de lapte”, ceea ce face ca „două treimi din producția totală de lapte crud să rămână în afara circuitului formal”.

Laptele există, dar nu ajunge în fabrici

Consiliul Concurenței subliniază că una dintre cele mai mari probleme ale sectorului este incapacitatea de a integra producția primară în circuitul economic modern.

„Această realitate este dublată de cel mai scăzut randament per animal din Uniune, generând costuri unitare ridicate și o putere de negociere scăzută a fermierilor.”

Practic, România produce suficient lapte pentru a ocupa o poziție importantă în clasamentul european, însă o mare parte din această producție nu este valorificată prin procesare industrială, ceea ce limitează competitivitatea întregului sector.

De ce importă procesatorii lapte din alte state membre

Unul dintre cele mai dezbătute subiecte din ultimii ani îl reprezintă creșterea importurilor de lapte crud. Studiul demontează însă ideea că acestea ar reprezenta cauza dificultăților fermierilor români.

„Achizițiile externe devin o măsură obligatorie pentru securizarea gradului de încărcare a capacităților de producție și pentru onorarea contractelor comerciale preexistente cu retail-ul.”

Mai mult, documentul explică faptul că procesatorii sunt atrași de avantajele tehnologice ale laptelui provenit din fermele mari europene.

„Diferența de randament industrial reprezintă principalul motor economic al importurilor, deoarece materia primă din surse externe prezintă parametrii nutriționali superiori și constanți, în timp ce laptele autohton manifestă variații sezoniere mari și niveluri inferioare de proteină și grăsime.”

Raportul concluzionează fără echivoc:

„Creșterea volumului achizițiilor externe nu reprezintă consecința unei strategii comerciale izolate, ci rezultatul unei necesități de optimizare a randamentelor industriale și de securizare a volumelor.”

Un deficit comercial care se apropie de un miliard de euro

Consecințele acestor dezechilibre sunt vizibile în balanța comercială.

Potrivit studiului, „această conjunctură determină o necesitate dublă de aprovizionare din surse externe”, ceea ce generează „un deficit comercial în sectorul lactatelor estimat la aproximativ 700 milioane euro în anul 2025, după un maxim de 800 milioane euro în 2024”.

Pentru o țară cu una dintre cele mai mari suprafețe agricole din Uniunea Europeană, aceste cifre ridică serioase semne de întrebare privind eficiența politicilor de dezvoltare a sectorului zootehnic.

Fermierii, veriga slabă a lanțului alimentar

Analiza Consiliului Concurenței relevă că fermierii se află într-o poziție de negociere net inferioară în raport cu marii procesatori.

„Structura actuală a pieței plasează micii furnizori într-o poziție de negociere asimetrică, caracterizată prin raporturi contractuale rigide.”

Mai mult, raportul arată că fermierii sunt obligați să respecte clauze stricte privind volumele livrate și pot fi penalizați prin sisteme de tip bonus-malus care nu țin cont de variațiile naturale ale producției.

„Această situație generează o dependență structurală critică”, avertizează autorii studiului.

Piața procesării devine tot mai concentrată

În paralel, industria procesării este dominată de un număr redus de companii.

„Sectorul procesării prezintă un grad ridicat de concentrare, primii cinci jucători cumulând peste 53% din piață.”

Potrivit raportului, achizițiile succesive realizate de grupul Lactalis au contribuit la consolidarea pieței și la creșterea controlului asupra fluxurilor de materie primă.

Cine încasează cea mai mare parte a valorii?

Poate cea mai surprinzătoare concluzie a studiului privește distribuția valorii pe lanțul alimentar.

„Prețul laptelui crud a crescut cu 71% în perioada 2018–2024”, însă raportul constată că „fiecare creștere de un leu la poarta fermei s-a tradus printr-o majorare de 2,5 lei a prețului final plătit de consumator”.

În același timp, „ponderea costului materiei prime în prețul la raft a scăzut la 34% în anul 2024”, iar „diferența nominală reținută de segmentul de retail a atins un maxim de 2,4 lei pe litru”.

Aceste date sugerează că, deși fermierii suportă cea mai mare parte a presiunii generate de creșterea costurilor de producție, beneficiile comerciale ale scumpirilor sunt captate în proporție mai mare de verigile superioare ale lanțului alimentar.

Concluzia studiului

Mesajul transmis de Consiliul Concurenței este clar: problema fundamentală a sectorului nu este reprezentată de importuri, ci de lipsa competitivității structurale a producției interne.

Raportul identifică drept cauze principale fragmentarea fermelor, productivitatea redusă, colectarea insuficientă și dificultățile de integrare a producției în circuitul industrial. În consecință, instituția recomandă măsuri pentru consolidarea fermelor, creșterea puterii de negociere a producătorilor și direcționarea unei cantități mai mari de lapte românesc către procesarea industrială.

În esență, studiul arată că România nu suferă din lipsă de lapte, ci din incapacitatea de a transforma această resursă într-un avantaj economic și comercial durabil.

https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2026/06/Raport-studiu-lapte-iunie-2026.pdf

SIMONA MAN

#LapteRomanesc #ConsiliulConcurentei #IndustriaLaptelui #FermieriRomani #Zootehnie #AgriculturaRomaniei #ProcesareLapte #ImporturiLapte #DeficitComercial #PiataLaptelui #ProductieLapte #LactateRomanesti #SigurantaAlimentara #EconomieRurala #FermeDeFamilie #ColectareLapte #RetailAlimentar #ProcesatoriLapte #Concurenta #PoliticiAgricole #MADR #Agrobusiness #IndustriaAlimentara #SecuritateAlimentara #InvestitiiInAgricultura #Lactalis #LapteCrud #ValoareAdaugata #RomaniaAgricola #ViitorulAgriculturii