Râșca, județul Cluj a devenit, pentru câteva zile, locul în care tradiția, agricultura, zootehnia, meșteșugurile și economia rurală s-au întâlnit într-un eveniment care depășește cu mult granițele unei simple sărbători locale.

Festivalul Munților Apuseni a adus în fața publicului ceea ce România are, poate, mai valoros și mai greu de înlocuit: oameni care muncesc, gospodării care rezistă, animale crescute cu grijă, produse făcute local, meșteșuguri transmise din generație în generație și comunități care încearcă să își păstreze identitatea într-o perioadă în care depopularea satelor reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru România.

Prima ediție a festivalului și-a asumat explicit misiunea de a promova tradiția, valorile, gospodarii și producătorii de hrană din această zonă, dar și de a pune în valoare munca oamenilor din Apuseni.

Ioan Oleleu: producătorul local are nevoie nu doar de promovare, ci și de acces real la piață

Unul dintre mesajele importante transmise la Festivalul Munților Apuseni a venit din partea lui Ioan Oleleu, vicepreședinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

Prezența sa la Râșca a avut o semnificație aparte tocmai prin perspectiva instituțională pe care o reprezintă. Oleleu a vorbit despre necesitatea susținerii micilor procesatori din mediul rural și despre simplificarea legislației pentru aceștia, subliniind că tot mai mulți producători încep să își proceseze propriile produse – de la lapte și produse lactate până la legume și fructe.

Mesajul său merge însă mai departe de simpla încurajare a producătorului român.

Un producător nu poate trăi doar din participarea la târguri și expoziții. Are nevoie de piață, de predictibilitate și de posibilitatea de a-și valorifica constant producția.

Aceasta este una dintre concluziile esențiale desprinse din intervenția lui Ioan Oleleu. El a susținut necesitatea ca produsele micilor producători să ajungă inclusiv pe rafturile supermarketurilor și hipermarketurilor, în spații individualizate, astfel încât consumatorul să poată identifica mai ușor producătorul local.

Este o abordare care mută discuția de la sloganul „cumpărați românește” către o problemă economică concretă: cum construim mecanisme prin care producătorul român să poată intra și rămâne pe piață?

Festivalul de la Râșca a demonstrat că există ofertă. Există producători, există produse, există consumatori interesați. Ceea ce lipsește adesea este legătura stabilă dintre producător și piață.

Remus Lăpușan: Apusenii înseamnă oameni, produse și plusvaloare pentru întreaga zonă

Deputatul Remus Lăpușan a pus accentul pe o altă componentă importantă: recunoașterea și promovarea Munților Apuseni ca spațiu al oamenilor harnici, al producătorilor locali și al tradițiilor vii.

Festivalul vine în contextul instituirii, prin lege, a zilei de 21 septembrie ca Zi a Munților Apuseni, iar evenimentul de la Râșca a devenit o formă concretă de celebrare a oamenilor și a locurilor care definesc această regiune.

Mesajul transmis este însă unul profund economic: dacă zona rurală prosperă, prosperă județul, iar dacă județele rurale se dezvoltă, câștigă întreaga țară.

Lăpușan a vorbit despre necesitatea unor condiții care să permită agricultorilor să lucreze cu profit, despre accesul la motorină la costuri suportabile și despre nevoia de a crea mecanisme prin care producătorii locali să își poată valorifica mai bine munca.

Tot el a dat exemplul unor produse deja cunoscute, precum cartofii de Râșca și de Dângău, care ajung pe piața din Cluj, subliniind necesitatea ca astfel de produse să fie disponibile în cantități mai mari și să beneficieze de o promovare și o valorificare pe măsura potențialului lor.

Alin Abrudean: administrația locală poate face diferența

Un alt element care s-a desprins din discuțiile de la festival este rolul administrației locale.

Deputatul Remus Lăpușan a evidențiat implicarea primarului comunei Râșca, Alin Abrudean, și a altor administrații locale care încearcă să creeze condiții pentru dezvoltarea comunităților lor.

Iar acest lucru este esențial.

Într-o comunitate rurală, administrația locală nu înseamnă doar drumuri, apă, canalizare sau iluminat. Înseamnă și capacitatea de a crea un mediu în care oamenii să aibă motive să rămână.

Festivalurile, târgurile și manifestările locale pot deveni instrumente economice atunci când sunt legate de producători, turism, gastronomie, meșteșuguri și promovarea teritoriului.

Satul românesc nu poate fi păstrat doar în fotografii

Poate cel mai important mesaj al festivalului a fost transmis prin oamenii întâlniți la Râșca.

Primarul Alexandru Livescu, reprezentant al unei comunități din Munții Apuseni, a vorbit despre necesitatea păstrării satului românesc și despre pericolul depopulării.

Comunitățile din Apuseni au producători de brânzeturi, gemuri, dulcețuri, siropuri, produse din flora spontană și meșteșugari care păstrează ocupații tradiționale. În același timp, există oameni care încearcă să creeze oportunități economice astfel încât generațiile tinere să nu fie obligate să plece.

Este, de fapt, una dintre marile întrebări ale României rurale: cum păstrăm oamenii în comunitățile lor?

Răspunsul nu poate fi doar sentimental.

Oamenii rămân acolo unde pot munci, unde pot produce, unde își pot vinde produsele, unde copiii lor au acces la educație și unde există infrastructură și perspective economice.

De la caii Apusenilor la produsele bio – tradiția poate deveni economie

Festivalul a arătat și o altă față a agriculturii românești.

Caii prezentanți la eveniment nu au fost doar animale de paradă. Pentru comunitățile din Apuseni, calul a fost timp de generații un adevărat partener de muncă și un element fundamental al gospodăriei.

Un crescător prezent la festival a explicat că animalele sunt folosite în continuare la muncile gospodăriei, inclusiv pentru transportul furajelor și al lemnului, mai ales în zonele și perioadele în care utilizarea utilajelor grele ar afecta pășunile.

În același timp, la festival au fost prezenți producători care demonstrează că tradiția poate merge mână în mână cu tehnologia modernă.

Un exemplu este sera de sticlă din Căpușu Mare, realizată cu fonduri europene, unde sunt produse tomate prin tehnologii de cultură biologică, inclusiv utilizarea bondarilor pentru polenizare și a organismelor benefice pentru combaterea dăunătorilor.

Este dovada că satul românesc nu trebuie privit ca un muzeu al trecutului.

Satul poate fi tradițional și modern în același timp.

Meșteșugurile, gustul și memoria unei comunități

La Râșca au fost prezenți și meșteri populari, oameni care încearcă să păstreze obiecte și tehnici pe care generațiile tinere riscă să nu le mai cunoască.

Unul dintre meșteri a sintetizat foarte bine această misiune: lucrurile trebuie explicate, arătate și transmise copiilor, pentru ca tradiția să nu rămână doar o amintire.

Aceeași idee se regăsește în produsele alimentare prezentate la festival: brânzeturi, produse din carne, pâine, conserve, ciocolată artizanală, legume și fructe deshidratate, ceaiuri și produse provenite din flora spontană.
În spatele fiecărui produs există însă o gospodărie, o familie și o poveste.

Festivalul Munților Apuseni – mai mult decât o sărbătoare

Privit în ansamblu, evenimentul de la Râșca transmite un mesaj clar: dezvoltarea rurală nu poate fi separată de producătorul local, de agricultură, de zootehnie, de tradiții și de capacitatea comunității de a-și valorifica propriile resurse.

Susținerea exprimată de Ioan Oleleu pentru micii procesatori, mesajul transmis de Remus Lăpușan privind necesitatea valorificării producției locale, implicarea administrațiilor locale și prezența efectivă a producătorilor și meșterilor la festival creează o imagine coerentă asupra unei Românii rurale care încă produce, încă muncește și încă își apără identitatea.

Iar concluzia poate fi una simplă:

Dacă vrem să păstrăm satul românesc, trebuie să păstrăm economia satului românesc.

Nu este suficient să fotografiem casele tradiționale, să admirăm costumele populare sau să gustăm produsele locale la un festival. Este nevoie ca producătorul să poată vinde, crescătorul să poată produce, meșterul să poată transmite meseria mai departe, iar familia din mediul rural să poată trăi decent din munca sa.

Festivalul Munților Apuseni a demonstrat că resursele există.

Există oameni. Există tradiție. Există produse. Există animale. Există talent și există dorința de a merge mai departe.

Ceea ce trebuie construit, în continuare, este legătura dintre această Românie rurală autentică și piața românească.

Iar aici, mesajul transmis de Ioan Oleleu și susținut, din perspective diferite, de participanții la eveniment capătă o importanță aparte: producătorul local trebuie să fie nu doar admirat și promovat, ci și sprijinit să devină un actor economic real și vizibil pe piața românească.

SIMONA MAN

#FestivalulMunțilorApuseni #MunțiiApuseni #Râșca #Cluj #SatulRomânesc #ProducătoriLocali #ProdusRomânesc #AgriculturăRomânească #Zootehnie #FermieriRomâni #MiciProducători #ProcesatoriRomâni #TradițiiRomânești #MeșteșuguriTradiționale #TurismRural #DezvoltareRurală #EconomiaRurală #CumpărăRomânește #SusținemProducătoriiRomâni #RomâniaRurală #IdentitateRomânească #AGROEXPERT #AGROEXPERTTV