Newsletter Subscribe
Enter your email address below and subscribe to our newsletter
Enter your email address below and subscribe to our newsletter

Bruxelles transmite responsabilitatea către București în problema reluării exporturilor de ovine. România trebuie să finalizeze și să implementeze un plan amplu de vaccinare împotriva pestei micilor rumegătoare și a variolei ovinelor, în paralel cu măsuri stricte de control epidemiologic. Pentru crescători, miza este uriașă: fără exporturi, presiunea asupra pieței interne crește, iar prețul animalelor riscă să scadă.
Situația sectorului ovin din România intră într-o nouă etapă, după ce Comisia Europeană a transmis că reluarea exporturilor de animale vii depinde în principal de modul în care autoritățile române vor pune în aplicare măsurile sanitar-veterinare necesare pentru controlul pestei micilor rumegătoare.
Potrivit unui material publicat de RFI România, care citează declarații ale purtătoarei de cuvânt a Comisiei Europene, Eva Hrnčířová, planul de vaccinare nu este unul „aprobat” la Bruxelles în sensul unei preluări a responsabilității de către Comisia Europeană, ci trebuie finalizat și aplicat de autoritățile române.
Un mesaj important transmis de Bruxelles este că vaccinarea nu poate fi limitată la doar două județe dacă obiectivul este reluarea exporturilor. Strategia trebuie să acopere o parte semnificativă a teritoriului național și să fie însoțită de măsuri de control al bolii.
Două vaccinări, nu una singură
Potrivit informațiilor prezentate de RFI, România trebuie să aibă în vedere o schemă de vaccinare dublă, respectiv vaccinarea împotriva pestei micilor rumegătoare – PPR – și împotriva variolei ovinelor.
Comisia Europeană subliniază însă că vaccinarea nu poate înlocui măsurile clasice de eradicare și control al bolii. Ea trebuie să fie complementară acestora.
Asta înseamnă că, în paralel cu vaccinarea, rămân necesare zone de restricție, monitorizarea efectivelor, prelevarea de probe, limitarea circulației animalelor, măsuri stricte de biosecuritate și intervenția în focarele confirmate.
În exploatațiile în care este confirmată boala, măsurile pot include sacrificarea animalelor receptive și eliminarea acestora, urmate de operațiuni de curățare și dezinfecție. De asemenea, produsele, furajele, echipamentele sau alte materiale contaminate trebuie gestionate astfel încât să fie eliminat riscul de transmitere a virusului.
Peste 9 milioane de doze pentru o acoperire de 80%
Una dintre cele mai importante informații prezentate de RFI este legată de amploarea campaniei de vaccinare.
Conform informațiilor citate de publicație din surse ale Direcției Generale pentru Sănătate și Siguranță Alimentară a Comisiei Europene, pentru reluarea exporturilor ar fi necesară vaccinarea a cel puțin 80% din efectivul de ovine.
La un efectiv oficial de aproximativ 11,8 milioane de oi, România ar avea nevoie de peste 9 milioane de doze, ceea ce transformă vaccinarea într-o operațiune logistică de nivel național.
Comisia Europeană a transmis că, la solicitarea autorităților române, poate fi activată banca de vaccinuri a Uniunii Europene pentru furnizarea vaccinurilor necesare. Potrivit informațiilor prezentate de RFI, aproximativ 1,3 milioane de doze ar putea fi furnizate gratuit de Uniunea Europeană, urmând ca diferența să fie asigurată prin achiziții.
Aici apare însă o problemă importantă: procedurile de achiziție publică pot dura, iar sectorul ovin nu își permite ca timpul administrativ să se transforme într-un nou blocaj pentru fermieri.
Exporturile nu se pot relua imediat
Un alt aspect esențial este că vaccinarea nu înseamnă automat deschiderea imediată a frontierelor.
Potrivit informațiilor publicate de RFI, există reguli europene care impun condiții privind circulația animalelor vaccinate și nevaccinate, ceea ce înseamnă că România trebuie să construiască o strategie coerentă de vaccinare și trasabilitate a efectivelor.
În plus, reluarea exporturilor presupune respectarea unor perioade și condiții epidemiologice, astfel încât animalele să poată circula în conformitate cu legislația europeană.
Cu alte cuvinte, pentru crescătorii români, problema nu este doar să existe vaccinul, ci ca România să poată vaccina rapid, să atingă procentul necesar din efectiv, să demonstreze controlul epidemiologic și să îndeplinească toate condițiile necesare pentru redeschiderea piețelor externe.
Ce se întâmplă cu mieii care rămân în România?
Închiderea exporturilor are însă și o consecință economică directă.
România este un important producător de ovine, iar crescătorii au construit de-a lungul anilor piețe externe, inclusiv în țările arabe și în state europene. Odată cu blocarea exporturilor, o parte importantă a animalelor care ar fi trebuit să ajungă la export rămâne pe piața internă.
Efectul este previzibil: crește oferta internă, iar presiunea asupra prețului se accentuează.
În același timp, animalele care rămân în ferme continuă să consume furaje și să crească în greutate. Pentru crescător, fiecare zi în plus în care animalul nu poate fi comercializat înseamnă costuri suplimentare.
Astfel, criza sanitar-veterinară se transformă rapid într-o problemă economică pentru întregul sector.
Miza pentru România este mai mare decât reluarea unui simplu export
Sectorul ovin reprezintă una dintre componentele importante ale zootehniei românești, iar pentru foarte mulți crescători accesul la piețele externe este esențial pentru menținerea fermelor în activitate.
De aceea, România are nevoie de o strategie care să combine vaccinarea, controlul epidemiologic, biosecuritatea, trasabilitatea și redeschiderea treptată a piețelor externe.
Pentru fermieri, însă, timpul este esențial. Fiecare lună în care exporturile rămân blocate înseamnă presiune suplimentară asupra prețurilor, costuri mai mari și riscul ca efectele crizei sanitare să se transforme într-o criză economică de durată.
În acest context, mesajul transmis de Bruxelles este unul foarte clar: Comisia Europeană poate pune la dispoziție vaccinuri și poate transmite recomandări, însă implementarea efectivă a strategiei și gestionarea situației epidemiologice rămân în responsabilitatea autorităților române.
Sursa: RFI România – „Exportul de oi: Bruxelles trimite problema înapoi la București”, informații și declarații atribuite Comisiei Europene.
Simona Man