După Mercosur, UE pregătește acordul cu Australia

Adriana Augustin

Negocierile pentru Acordul de Liber Schimb (FTA) între Uniunea Europeană și Australia au înregistrat un progres major în februarie 2026, după ani de blocaje legate de accesul pe piața agricolă. Deși detaliile finale sunt în curs de ratificare, punctele centrale vizează o creștere masivă a cotelor de import pentru carnea de vită și oaie.

Calendarul estimat al ratificării (2026)

Procesul a intrat într-o fază accelerată în februarie 2026, după vizita oficială a Ursulei von der Leyen în Australia:

• Semnarea oficială (Februarie 2026): Acordul a fost semnat simbolic la jumătatea lunii februarie, marcând finalul negocierilor tehnice.
• Aprobarea Consiliului UE (Primăvara 2026): Statele membre trebuie să voteze acordul. România și-a exprimat sprijinul general, dar condiționat de garanții pentru fermieri.
• Votul în Parlamentul European (Vara 2026): Este etapa critică, unde sindicatele agricole (Copa-Cogeca) încearcă să blocheze sau să amendeze cotele de carne.
• Intrarea în vigoare provizorie (Toamna 2026): Se estimează că primele cote de carne cu taxe reduse ar putea intra pe piață spre sfârșitul anului 2026, dacă nu apar blocaje majore în parlamentele naționale.

Riscul de „Efect de Domino”

Fermierii români sunt îngrijorați de intrarea în vigoare simultană a acordului cu Mercosur (prevăzută pentru începutul anului 2026), care va aduce cantități mari de carne din America de Sud, saturând piața europeană exact în același timp cu carnea australiană. „Asediu” în rândul fermierilor este justificat de cifre. Practic, UE deschide porțile celor mai mari exportatori de carne din lume în același timp, transformând agricultura într-o monedă de schimb pentru accesul tehnologiei și mașinilor europene pe piețele externe.

Iată de ce acest „pachet dublu” (Mercosur + Australia) este considerat critic pentru România:

1. „Cleștele” prețurilor

Dinspre Mercosur (Brazilia, Argentina): Vine carne de vită la prețuri imbatabile, care va „împinge” producătorii români de vită afară din supermarketurile mari.

Dinspre Australia: Vine carne de oaie și miel în volume care pot dicta prețul la nivel european, lăsând ciobanii români fără marja de profit necesară supraviețuirii.

2. Discrepanța standardelor (Standardul Dublu)

Fermierul român este obligat să respecte reguli stricte de bunăstare, să folosească puține pesticide și să protejeze mediul (costuri mari). În schimb, carnea care vine prin aceste acorduri:

Poate proveni de la animale tratate cu substanțe interzise în UE.

Are o amprentă de carbon uriașă din cauza transportului pe distanțe lungi (ceea ce pare să contrazică „Green Deal”-ul european).

3. Impactul social în România

În satele noastre, creșterea animalelor este adesea singura sursă de venit. Dacă prețul cărnii scade sub costul de producție din cauza importurilor, riscăm:

Abandonarea fermelor mici și medii.

Depopularea zonelor rurale, impactul va fi resimțit disproporționat în județele cu tradiție în oierit, unde economia locală depinde direct de prețul cărnii de oaie. România are printre cele mai mari efective de ovine din UE, iar principalele județe vizate sunt:

Timiș: Deține cel mai mare număr de ovine din țară, fiind un hub major pentru exportul de animale vii, acum amenințat de carnea australiană mai ieftină.

Sibiu: Recunoscut pentru produsele tradiționale; fermierii de aici se tem de scăderea cererii pentru carnea locală în favoarea celei de import.

Arad și Bihor: Județe cu exploatații mari care concurează direct pe piața europeană a cărnii de miel.

Constanța și Tulcea: Zone critice pentru tranzitul și exportul de ovine, afectate de schimbarea dinamicii fluxurilor comerciale în porturi.

Ce se face sau s-ar putea face?

Pentru a preveni un colaps, România și alte state (precum Franța) fac presiuni pentru:

Clauze de oglindă: Australia și Mercosur să fie obligate să respecte exact aceleași standarde de producție ca noi.

Subvenții de compensare: Fonduri suplimentare de la Bruxelles pentru a acoperi pierderile de venit.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a solicitat oficial la Bruxelles:

1. Garanții financiare suplimentare pentru crescătorii de oi din zona montană și de câmpie.
2. Recunoașterea reciprocă a standardelor, astfel încât carnea australiană să fie obligată să respecte aceleași norme de bunăstare animală ca cea românească.

Și organizațiile profesionale au adoptat o poziție extrem de critică:

• COPA-COGECA avertizează că acest acord pune o povară nesustenabilă pe producția europeană și descurajează investițiile în ferme.
• Clubul Fermierilor Români și alte sindicate locale (precum SIND-MADR) au solicitat Guvernului României să se opună acestor termeni, considerând agricultura o „monedă de schimb” pentru interesele industriale și tehnologice ale UE.