Enter your email address below and subscribe to our newsletter

Criza ovinelor se adâncește: medicii veterinari cer măsuri concrete, trasabilitate reală și un plan oficial de vaccinare

Criza din sectorul ovin și caprin continuă să pună presiune pe autoritățile române, iar problemele semnalate de fermieri și de medicii veterinari depășesc cu mult problema vaccinării împotriva pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine. Invitat în cadrul unei emisiuni, președintele Colegiului Medicilor Veterinari din România, Viorel Andronie, a vorbit despre deficiențele sistemului de identificare și trasabilitate, despre lipsa unor răspunsuri concrete din partea autorităților, despre supravegherea sanitar-veterinară și despre perspectivele reluării exporturilor de ovine și caprine.

Unul dintre cele mai importante puncte ridicate în emisiune a fost cel al trasabilității animalelor, problemă despre care Viorel Andronie spune că este cunoscută de ani de zile și că a fost semnalată inclusiv prin rapoarte și recomandări europene.

„Trasabilitatea reprezintă una dintre cele mai mari deficiențe ale României la toate speciile de animale, dar la ovine și caprine dezastrul este cel mai mare”, a declarat președintele Colegiului Medicilor Veterinari.

În luna iulie, Colegiul a transmis autorităților un set de 12 propuneri menite să contribuie la îmbunătățirea controlului bolilor și a trasabilității. Potrivit lui Andronie, răspunsul primit din partea Guvernului nu a acoperit însă patru dintre propunerile considerate esențiale.

Printre acestea se numără identificarea și înregistrarea ovinelor și caprinelor până la vârsta de două luni, identificarea obligatorie cu un mijloc electronic, intensificarea controalelor în trafic și confiscarea animalelor în cazul unor neconformități privind documentele sau trasabilitatea, precum și intensificarea controalelor în centrele de colectare.

În opinia reprezentantului medicilor veterinari, aceste probleme nu pot fi amânate și nici rezolvate doar prin vaccinare.

„Indiferent că vom vaccina, că nu vom vaccina, aceste lucruri trebuie rezolvate, pentru că dacă nu le rezolvăm întotdeauna vom avea probleme cu controlul bolilor la ovine și caprine”, a explicat Viorel Andronie.

Exportul de ovine: perspectiva reluării comerțului rămâne incertă

O altă temă centrală a discuției a fost reluarea exporturilor. Întrebat dacă există șanse ca exportul extracomunitar să fie redeschis în acest an, Andron a răspuns că, în condițiile actuale, nu este optimist.

El a arătat că pierderea unor luni importante pentru implementarea măsurilor necesare a afectat puternic calendarul, iar declarațiile venite din partea Comisiei Europene indică faptul că reluarea exporturilor ar putea ajunge să fie discutată în 2027, în funcție de evoluția situației epidemiologice și de măsurile adoptate de România.

Pentru crescători, problema este cu atât mai gravă cu cât lipsa exportului pune presiune asupra pieței interne, în condițiile în care efectivele trebuie valorificate, iar costurile de producție continuă să apese asupra fermierilor.

Vaccinarea: între necesitatea controlului bolilor și consecințele comerciale

În ceea ce privește vaccinarea, Viorel Andronie a făcut o distincție între cele două boli aflate în centrul crizei.

Potrivit acestuia, vaccinarea reprezintă o metodă de prevenire a răspândirii bolilor, însă trebuie analizate foarte atent consecințele comerciale și restricțiile care pot apărea ulterior.

În cazul pestei micilor rumegătoare, Andronie a atras atenția asupra faptului că, în actualul cadru legislativ, vaccinarea poate genera consecințe importante asupra comercializării animalelor și produselor provenite de la acestea.

În cazul variolei ovine, situația este diferită, însă și aici există restricții privind anumite produse și perioade de așteptare după vaccinare.

Una dintre problemele ridicate în emisiune a fost și lipsa, în acest moment, a unui vaccin autorizat în Uniunea Europeană pentru ambele boli, ceea ce înseamnă că România trebuie să analizeze inclusiv soluțiile disponibile în țări terțe și cadrul juridic european care permite utilizarea acestora în situații epidemiologice grave.

„Planul de acțiune nu este suficient. Trebuie un plan oficial de vaccinare”

Viorel Andronie consideră că una dintre urgențele momentului este elaborarea și transmiterea către Comisia Europeană a planului oficial de vaccinare.

„Accelerația trebuie pusă pe ANSVSA de a elabora urgent planul oficial de vaccinare, nu plan de acțiune”, a afirmat acesta, explicând că discuțiile tehnice și declarațiile publice nu pot înlocui documentul oficial care trebuie analizat și aprobat în cadrul european.

În paralel, spune Andronie, România trebuie să intervină asupra legislației privind identificarea și înregistrarea animalelor și să introducă măsuri mai clare și mai ferme privind circulația acestora.

Problema supravegherii veterinare și finanțarea serviciilor

O altă problemă semnalată este legată de supravegherea clinică a animalelor.

Andron susține că recomandările europene au indicat necesitatea intensificării supravegherii clinice, însă constrângerile financiare au dus la reducerea unor activități pe care medicii veterinari le consideră esențiale pentru depistarea timpurie a bolilor.

El atrage atenția că vizitele în exploatațiile nonprofesionale nu trebuie transformate într-un simplu „inventar” al animalelor existente.

Scopul acestor verificări ar trebui să fie, în opinia sa, identificarea animalelor bolnave, depistarea timpurie a semnelor clinice și consilierea proprietarilor astfel încât suspiciunile de boală să fie raportate cât mai rapid.

În acest context, Colegiul Medicilor Veterinari a propus ca orice suspiciune de îmbolnăvire să fie notificată medicului veterinar într-un termen de maximum 24 de ore.

Automedicația animalelor – o problemă care poate amplifica riscurile

Una dintre cele mai dure observații făcute în emisiune a vizat automedicația.

Potrivit lui Viorel Andronie, există situații în care crescătorii încearcă să trateze singuri animalele bolnave, cumpărând medicamente și administrându-le fără consultarea medicului veterinar.

El susține că au existat și situații în care medicamente veterinare au fost distribuite direct crescătorilor prin intermediul unor asociații, fără respectarea procedurilor legale privind prescrierea și evidența tratamentelor.

Președintele Colegiului Medicilor Veterinari afirmă că au fost transmise sesizări către ANSVSA privind astfel de cazuri și că este necesară o abordare mai fermă în ceea ce privește controlul medicamentelor destinate animalelor de fermă.

Problema este una cu implicații nu doar pentru sănătatea animalelor, ci și pentru siguranța alimentară, întrucât animalele tratate intră ulterior în lanțul alimentar.

Centrele de colectare și diferența dintre zonele vaccinate și nevaccinate

O altă problemă ridicată în emisiune privește centrele de colectare aflate în afara județelor Tulcea și Constanța, în eventualitatea în care aceste două județe vor avea un regim distinct de vaccinare.

În scenariul discutat, centrele de colectare din celelalte județe nu ar putea trimite animale vaccinate împotriva pestei micilor rumegătoare către anumite țări terțe dacă vaccinarea nu este permisă în zona de origine.

De asemenea, potrivit explicațiilor prezentate în emisiune, animalele nevaccinate din alte zone nu ar putea fi transportate în zone vaccinate pentru a fi imunizate ulterior și apoi exportate.

Această situație ridică o problemă logistică majoră pentru crescătorii din afara zonelor în care ar urma să fie aplicată vaccinarea.

Identificarea animalelor: responsabilitatea revine proprietarului, dar sistemul are mai multe variante

În cadrul emisiunii a fost clarificată și problema identificării animalelor.

Potrivit explicațiilor lui Viorel Andronie, responsabilitatea identificării și înregistrării animalelor aparține proprietarului, iar în funcție de tipul exploatației există mai multe modalități prin care această operațiune poate fi realizată.

În exploatațiile comerciale, proprietarul poate efectua identificarea și înregistrarea sau poate contracta terți, inclusiv medici veterinari.

În exploatațiile nonprofesionale există, de asemenea, mai multe variante, inclusiv realizarea operațiunilor prin medicul veterinar concesionar, prin proprietarul care obține dreptul necesar de la DSV sau prin intermediul asociațiilor profesionale.

Problema esențială rămâne însă aceeași: sistemul trebuie să ofere autorităților o imagine cât mai apropiată de realitate asupra efectivelor, mișcării și statusului sanitar al animalelor.

O criză care îi afectează pe toți

La finalul intervenției, Viorel Andron a atras atenția asupra unui efect mai puțin discutat al crizei: consecințele asupra profesiei veterinare.

Scăderea efectivelor de animale înseamnă automat reducerea numărului de pacienți pentru medicii veterinari, în timp ce diminuarea veniturilor fermierilor le reduce acestora capacitatea de a plăti servicii veterinare.

Se creează astfel un cerc vicios în care pierderile sectorului zootehnic se propagă către întregul sistem.

Criza ovinelor nu mai este, așadar, doar o problemă a crescătorului care nu își poate vinde animalele. Este o problemă care atinge trasabilitatea, controlul sanitar-veterinar, finanțarea serviciilor veterinare, siguranța alimentară, comerțul exterior și, în cele din urmă, capacitatea României de a demonstra partenerilor europeni că își poate controla efectivele și bolile.

Mesajul transmis de președintele Colegiului Medicilor Veterinari este unul clar: vaccinarea poate fi o componentă a soluției, dar nu poate înlocui reformarea mecanismelor de identificare, trasabilitate, supraveghere și control al circulației animalelor.

Pentru crescătorii de ovine, întrebarea rămâne însă una extrem de concretă: cât timp mai poate rezista sectorul până când măsurile administrative și sanitare vor produce efecte reale în fermă?

Simona Man