Sectorul românesc al producției de lapte traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. În timp ce la raft prețul laptelui și al produselor lactate continuă să fie ridicat, numeroși fermieri sunt obligați să își vândă laptele crud către procesatori la prețuri cuprinse între 1,50 și 1,70 lei/litru, nivel pe care mulți îl consideră sub costul real de producție.

Această discrepanță dintre prețul plătit producătorului și cel achitat de consumator readuce în prim-plan problema repartizării valorii pe întreg lanțul agroalimentar și pune sub semnul întrebării sustenabilitatea fermelor de familie.

Presiunea importurilor și a pieței europene

Potrivit declarațiilor făcute de ministrul Agriculturii, una dintre cauzele principale ale scăderii prețului la poarta fermei este supraproducția de lapte existentă în Europa, care a determinat procesatorii români să cumpere lapte de pe piața spot, inclusiv din Ungaria, la prețuri mai mici.

În opinia ministrului, această situație afectează direct producătorii români, iar autoritățile încearcă să identifice măsuri legislative de sprijin pentru fermele de lapte.

România – un caz aparte în Uniunea Europeană

Un alt aspect evidențiat este structura extrem de fragmentată a sectorului.

România are aproximativ 700.000 de exploatații care dețin bovine, multe dintre ele foarte mici. Din întreaga cantitate de lapte produsă anual, doar aproximativ o treime ajunge în unitățile de procesare, în timp ce restul este valorificat prin vânzare directă sau consum propriu.

Această realitate face ca piața românească să fie diferită față de cea din majoritatea statelor europene și complică atât colectarea, cât și procesarea materiei prime.

Centrele de colectare, primele sacrificate în perioadele de criză

Ministrul a explicat că, în perioade dificile, procesatorii renunță în primul rând la centrele de colectare care adună cantități mici de lapte de la numeroși producători.

Costurile logistice ridicate, fluctuațiile de cantitate și dificultatea menținerii unei calități uniforme fac ca aceste centre să devină nerentabile pentru industrie.

Consecința este că micii fermieri rămân fără posibilitatea de a-și valorifica producția, fiind printre primii afectați de crizele pieței.

Ferma de familie cu 20–30 de vaci, pragul minim de viabilitate economică

În opinia ministrului Agriculturii, o fermă de familie ar putea deveni sustenabilă dacă ajunge la un efectiv de 20–30 de vaci de lapte, capabile să producă aproximativ 25–30 litri pe zi fiecare.

Totuși, această afirmație ridică numeroase semne de întrebare în rândul crescătorilor.

Mulți fermieri susțin că, la un preț de 1,50–1,70 lei/litru, chiar și exploatațiile medii întâmpină dificultăți în acoperirea cheltuielilor cu furajele, energia, medicamentele veterinare, amortizarea investițiilor și forța de muncă.

În plus, extinderea efectivelor presupune investiții importante pe care numeroase ferme nu și le permit în actualul context economic.

Revenirea prețurilor, așteptată spre sfârșitul verii

Estimările prezentate de ministru indică o posibilă revenire a pieței în lunile august–septembrie, când presiunea supraproducției europene ar putea începe să se reducă.

Până atunci însă, multe exploatații riscă să acumuleze pierderi sau chiar să renunțe definitiv la producția de lapte.

Alternative pentru fermieri

Ca soluție, ministrul a sugerat diversificarea activității, inclusiv orientarea către creșterea vițeilor pentru carne, sector în care România beneficiază încă de cerere externă și de oportunități de export.

Totuși, specialiștii atrag atenția că această variantă nu poate reprezenta o soluție universală, deoarece presupune schimbarea modelului de afaceri și investiții suplimentare.

Marea întrebare rămâne fără răspuns

În timp ce fermierii primesc aproximativ 1,50–1,70 lei pentru un litru de lapte, consumatorii plătesc în magazine de câteva ori mai mult pentru același produs sau pentru produsele lactate rezultate din procesare.

Diferența dintre prețul de la poarta fermei și cel de la raft continuă să alimenteze nemulțumirile producătorilor, care solicită măsuri concrete pentru echilibrarea lanțului alimentar și o distribuție mai echitabilă a valorii adăugate.

Fără intervenții eficiente și politici care să protejeze producția internă, există riscul ca tot mai multe ferme de lapte să dispară, ceea ce ar accentua dependența României de importurile de lapte și produse lactate.

SIMONA MAN

#lapte #fermieri #zootehnie #agricultura #bovine #procesatori #pretullaptelui #fermedefamilie #industriealimentara #AgroExpert