COLAPS ÎN PRODUCȚIA DE LAPTE: Fermierii pierd până la 40% și cer intervenția urgentă a Guvernului

SIMONA MAN

Sectorul producției de lapte din România traversează o criză profundă, iar fermierii avertizează că, în lipsa unor măsuri rapide din partea autorităților, numeroase ferme riscă să își închidă activitatea în perioada următoare. Producătorii de lapte au transmis Guvernului României o solicitare oficială prin care cer intervenția urgentă pentru limitarea pierderilor financiare din zootehnie, reducerea deficitului comercial la produsele lactate și salvarea fermelor profesionale.

Potrivit datelor prezentate de fermieri, situația economică din sector a devenit dramatică. În prezent, costul de producție al unui litru de lapte variază între 2,05 și 2,55 lei, în funcție de dimensiunea fermei, nivelul de producție și gradul de îndatorare. În același timp însă, prețul plătit fermierilor la poarta fermei a scăzut puternic.

Pe piața spot, laptele este cumpărat cu 1,2 – 1,5 lei pe litru, iar în contractele pe termen mai lung prețurile ajung la 1,5 – 1,9 lei pe litru. În aceste condiții, fermierii sunt obligați să vândă laptele sub costul de producție, pierzând între 0,5 și 0,9 lei pentru fiecare litru produs.

Pentru multe ferme, această situație înseamnă pierderi de peste 30%, iar în contextul creșterii costurilor cu energia și combustibilul, pierderile ar putea depăși 35–40%, ceea ce face imposibilă continuarea activității.

În fiecare zi, fermierii semnatari ai acestei solicitări produc peste două milioane de litri de lapte, însă spun că piața actuală îi împinge spre faliment.

Situația este cu atât mai gravă cu cât piața românească a lactatelor este dominată tot mai mult de produse din import. În anul 2025, importurile de lapte și produse lactate au depășit 1 miliard de euro, iar aproximativ 60% dintre produsele lactate consumate în România provin din afara țării.

În același timp, deficitul balanței comerciale pentru produsele lactate depășește 800 de milioane de euro anual de mai bine de cinci ani.

Fermierii susțin că piața este distorsionată de surplusurile de lapte din alte state europene, precum Ungaria, Polonia sau Cehia, țări care produc peste 125% din necesarul intern și exportă excedentul către piețe precum România, uneori la prețuri foarte scăzute.

În aceste condiții, producătorii români vorbesc despre prețuri de ruinare și solicită autorităților să analizeze posibilitatea existenței unor practici anticoncurențiale care afectează grav sectorul zootehnic.

Problemele structurale sunt amplificate și de lipsa unor capacități industriale de procesare în România. În prezent, țara noastră nu dispune de facilități industriale pentru producerea unor produse lactate de bază tranzacționate pe piețele internaționale, precum lapte praf, unt vrac, grăsime anhidră din lapte sau zer praf.

Această lipsă face ca piața internă să fie extrem de vulnerabilă la evoluțiile stocurilor de produse lactate din Europa de Vest, iar revenirea prețului laptelui după perioadele de scădere să întârzie chiar și câteva luni.

În același timp, creșterea costurilor cu combustibilul amenință să agraveze și mai mult situația fermelor. Dacă prețul motorinei va depăși 9,5 lei pe litru, costul de producție al laptelui ar putea crește cu aproximativ 0,20 – 0,25 lei pentru fiecare litru produs, ceea ce ar accentua și mai mult pierderile.

Fermierii atrag atenția și asupra unui dezechilibru major pe lanțul alimentar. Deși prețul laptelui la poarta fermei a scăzut cu 25–35%, această reducere nu se regăsește în mod proporțional în prețurile finale plătite de consumatori la raft.

În acest context, producătorii de lapte solicită organizarea de urgență a unei întâlniri cu prim-ministrul pentru a identifica soluții concrete care să salveze sectorul.

Printre măsurile propuse se numără crearea unui cadru legislativ echitabil pentru filiera laptelui, analiza diferențelor dintre prețul de la fermă și cel de la raft, acordarea unei subvenții de 25 de euro pentru fiecare tonă de lapte livrat, precum și investigarea eventualelor practici de dumping pe piața românească.

De asemenea, fermierii cer introducerea unui mecanism de mediere între producători, procesatori și retaileri, dar și crearea unui credit fiscal pentru zootehnie, care să stimuleze investițiile și să susțină activitatea fermelor.

Datele din sector arată deja un declin al producției colectate la nivel național. Cantitatea de lapte colectată a scăzut de la 996.653 de tone în 2024 la 915.952 de tone, semn că presiunea economică asupra fermelor începe să producă efecte vizibile.

Fermierii avertizează că, dacă tendința actuală continuă, România riscă să își piardă rapid capacitatea internă de producție și să devină tot mai dependentă de importurile de lactate.

Pentru sectorul zootehnic românesc, spun producătorii, momentul actual este unul critic: fără intervenție rapidă, producția de lapte din România riscă să intre într-un colaps greu de reversat.