Newsletter Subscribe
Enter your email address below and subscribe to our newsletter
Când statul așteaptă tragedia: cine apără fermierii de urși?
AGROEXPERT | Fermier atacat de urs la o stână din Boița. Autoritățile trebuie să treacă de la reacție la strategie
Un tânăr fermier din comuna Boița a fost atacat de urs, în 18 august, la stâna din pășunea alpină „Floare”. A suferit răni grave. Încă o dată, omul care își crește animalele și își câștigă existența din munca lui ajunge să plătească pentru incapacitatea autorităților de a gestiona o problemă care nu mai poate fi tratată prin comunicate, avertizări și intervenții după producerea atacului.
Primarul comunei Boița, Nicolae Cocoș, cere reguli clare și intervenții rapide. Are dreptate. Dar întrebarea pe care trebuie să o punem este mai dură: de câte atacuri mai este nevoie până când autoritățile vor înțelege că România are nevoie de o strategie națională pentru eliminarea amenințărilor reale generate de urși?
Nu mai este suficient să aflăm că un urs a fost văzut într-o localitate. Nu mai este suficient să trimitem echipe după ce un animal a intrat într-o gospodărie. Nu mai este suficient să intervenim după ce un fermier a fost mutilat sau după ce un om și-a pierdut viața.
Prevenția trebuie să vină înaintea tragediei.
Fermierul nu poate fi lăsat singur în munți
Pentru fermierii din zonele montane, ursul nu este o problemă teoretică. Este o amenințare concretă pentru oameni, oi, bovine, stupine și pentru însăși continuitatea activității agricole.
Un cioban care urcă turma la munte nu poate lucra permanent cu frica că, în orice moment, poate fi atacat. Un crescător de animale nu poate fi transformat în paznic al faunei sălbatice. Iar o comunitate rurală nu poate fi obligată să suporte consecințele unei politici publice care pare să reacționeze numai după producerea incidentelor.
Statul are obligația să protejeze atât fauna sălbatică, cât și cetățeanul. Dar când un animal devine o amenințare repetată și demonstrată, protejarea vieții oamenilor trebuie să fie prioritatea.
Unde este campania strategică?
România are nevoie de mai mult decât intervenții punctuale.
Este nevoie de o campanie națională, strategică și permanentă de gestionare a riscului generat de urși, construită pe date, monitorizare, prevenție și intervenție rapidă.
Trebuie să știm unde sunt concentrate exemplarele problematice, unde apar atacurile, care sunt zonele cu risc ridicat și care sunt coridoarele de deplasare. Trebuie să existe o bază de date funcțională, interoperabilă între autorități, iar fiecare incident trebuie analizat, nu doar consemnat.
În zonele cu risc ridicat trebuie să existe mecanisme permanente de monitorizare și echipe capabile să intervină imediat.
Nu putem administra o problemă de asemenea amploare cu mentalitatea „vedem ce facem când apare ursul”.
Cât mai trebuie să suporte fermierii?
În timp ce autoritățile discută proceduri, fermierii își duc animalele la pășune.
Ei suportă pagubele. Ei își riscă viața. Ei sunt cei care dorm la stână, care ies noaptea să verifice animalele și care se află primii în fața pericolului.
De aceea, orice politică publică privind ursul trebuie să includă fermierul și comunitatea rurală ca parte centrală a soluției.
Protejarea biodiversității nu poate însemna abandonarea oamenilor care trăiesc și muncesc în teritoriile unde există aceste populații de animale sălbatice.
Autoritățile trebuie să răspundă
Incidentul de la Boița ar trebui să fie un semnal foarte clar pentru Guvern și pentru toate instituțiile responsabile.
Cine stabilește zonele de risc?
Cine monitorizează exemplarele problematice?
Cine intervine preventiv?
Cât de repede se poate interveni după semnalarea unui urs agresiv?
Cine răspunde dacă un incident cunoscut se transformă într-o tragedie?
Aceste întrebări nu mai pot fi amânate.
Nu cerem exterminarea urșilor. Cerem gestionarea responsabilă a unei populații de animale sălbatice în raport cu siguranța oamenilor și cu realitatea din teren.
România nu își poate construi politica de mediu împotriva comunităților rurale.
Un urs trebuie protejat atunci când nu reprezintă un pericol. Dar un urs care devine o amenințare reală pentru oameni și animale trebuie gestionat rapid și ferm.
Viața unui fermier nu poate fi prețul pentru lipsa unei strategii.
Boița nu trebuie să devină încă un nume pe lista localităților în care autoritățile au intervenit după ce tragedia s-a produs.
AGROEXPERT spune răspicat: prevenția nu este un moft, iar siguranța fermierilor nu poate fi negociată. Statul trebuie să treacă de la reacție la acțiune. De la comunicate la strategie. De la numărarea victimelor la prevenirea lor.
SIMONA MAN
#AGROEXPERT #StatulEsueaza #UrsulAtaca #Fermieri #FermieriInPericol #Boița #Urși #SiguranțaFermierilor #AgriculturaRomaneasca #Zootehnie #Stana #MediulRural #ComunitatiRurale #ProtectiaFermierilor #Autoritati #StrategieNationala #Romania
