Newsletter Subscribe
Enter your email address below and subscribe to our newsletter
Enter your email address below and subscribe to our newsletter

Viitorul buget multianual al Uniunii Europene intră într-o etapă decisivă, iar disputa de la Bruxelles privind dimensiunea și prioritățile Cadrului Financiar Multianual 2028–2034 are o importanță directă pentru agricultură, pentru fermieri și pentru toate politicile europene care depind de finanțarea comunitară.
Siegfried Mureșan, eurodeputat PPE din România și coraportor al Parlamentului European pentru Cadrul Financiar Multianual, transmite un mesaj ferm în contextul negocierilor privind viitorul buget al Uniunii: Parlamentul European nu va susține un buget care, prin reduceri, ar diminua capacitatea Europei de a-și îndeplini obiectivele sau de a răspunde unor noi crize.
„Orice reducere a bugetului, care ar slăbi Europa în anii următori, nu va aduce aprobarea Parlamentului. Nu vom aproba un buget care nu ne-ar permite să ne atingem obiectivele sau care ne-ar afecta capacitatea de a reacționa în cazul unor crize sau evoluții neașteptate”, a avertizat Mureșan, potrivit comunicării Parlamentului European.
Declarația trebuie privită și prin prisma poziției adoptate deja de Parlamentul European pentru negocierile privind bugetul 2028–2034. În aprilie 2026, Parlamentul a adoptat raportul interimar privind viitorul CFM cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri, stabilindu-și mandatul pentru negocierile cu Consiliul. (EPRS Website)
Agricultura, una dintre marile mize ale negocierilor
Pentru sectorul agroalimentar european, discuția despre buget nu este una abstractă. Dimensiunea viitorului CFM va influența capacitatea Uniunii de a finanța politici care ajung direct în ferme, în comunitățile rurale și în infrastructura agricolă.
Parlamentul European a susținut menținerea finanțării pentru Politica Agricolă Comună și politica de coeziune, în condițiile în care viitorul buget trebuie să răspundă simultan unor presiuni tot mai mari: securitate și apărare, competitivitate, tranziție energetică, schimbări climatice, sprijin pentru Ucraina, competitivitate industrială și capacitatea de reacție la crize. (Eunews)
În poziția Parlamentului, CFM-ul propriu-zis ar trebui să reprezinte 1,27% din venitul național brut al UE, echivalentul a aproximativ 1.789 de miliarde de euro în prețuri constante din 2025, iar Parlamentul solicită separat un mecanism pentru rambursarea datoriei generate de NextGenerationEU. (EPRS Website)
Această arhitectură este importantă pentru agricultură deoarece, în viziunea Parlamentului, rambursarea datoriei nu ar trebui să conducă la diminuarea programelor europene existente.
Fermierii europeni, între crize succesive și presiunea asupra bugetului
Agricultura europeană a traversat în ultimii ani o succesiune de șocuri: pandemie, creșterea costurilor energetice și ale inputurilor, secetă și fenomene climatice extreme, războiul din Ucraina, perturbarea piețelor și probleme logistice.
În acest context, capacitatea PAC de a oferi stabilitate și instrumente de intervenție devine o problemă strategică pentru securitatea alimentară europeană.
Documentele Parlamentului European privind viitorul buget subliniază tocmai nevoia ca Uniunea să dispună de resurse suficiente pentru a face față unor provocări care nu pot fi anticipate în totalitate la începutul unui ciclu bugetar de șapte ani. (EPRS Website)
Pentru România, miza este cu atât mai importantă cu cât agricultura și dezvoltarea rurală rămân puternic dependente de instrumentele financiare europene, iar orice modificare a arhitecturii PAC poate avea efecte asupra investițiilor, veniturilor fermierilor și competitivității sectorului agroalimentar.
Nu este doar despre cât bani are Europa, ci și despre cum îi cheltuiește
În dezbaterea europeană apare însă și o altă temă: eficiența utilizării banilor europeni.
Siegfried Mureșan a susținut anterior că simplificarea și reducerea birocrației trebuie să facă parte din reforma politicilor europene, astfel încât beneficiarii să poată accesa mai ușor fondurile. Parlamentul European discută, așadar, nu doar despre dimensiunea bugetului, ci și despre modul în care resursele comunitare ajung efectiv la beneficiari. (Europäisches Parlament)
Pentru fermieri, această chestiune este esențială: un buget mai mare nu este suficient dacă accesarea fondurilor rămâne complicată, dacă proiectele sunt blocate în proceduri administrative sau dacă intervențiile europene ajung prea târziu în teren.
România are nevoie de o poziție clară în această negociere
În cazul României, discuția despre CFM 2028–2034 ar trebui urmărită dincolo de declarațiile politice de la Bruxelles. Agricultura românească are nevoie de predictibilitate, de finanțare pentru investiții, de infrastructură rurală și agricolă, de instrumente pentru gestionarea riscurilor și de o PAC care să țină cont de realitățile economice ale fermierilor.
Iar viitorul buget european va trebui să răspundă unei întrebări fundamentale: cum poate Uniunea Europeană să finanțeze simultan competitivitatea, securitatea, agricultura, coeziunea și răspunsul la crize fără ca unele dintre aceste priorități să fie sacrificate pentru celelalte?
Pentru Parlamentul European, răspunsul pare să fie, în acest moment, un buget mai ambițios și o protejare a capacității Uniunii de a acționa.
Pentru agricultura europeană, negocierile din următorii ani vor arăta dacă această ambiție se va transforma și în resurse concrete pentru fermieri, pentru comunitățile rurale și pentru securitatea alimentară a Europei.
Miza CFM 2028–2034 este, prin urmare, mult mai mare decât o simplă negociere contabilă la Bruxelles. Este o negociere despre ce fel de Uniune va exista după 2027 și despre cât de puternice vor fi instrumentele europene atunci când următoarea criză va lovi agricultura, economia sau societatea.
SIMONA MAN