Grota de la Țaga își redeschide povestea, iar familia Zanc, alături de familia Rus, își propune să transforme un produs cu tradiție într-un brand românesc capabil să concureze pe piața internațională

Într-un moment în care România încearcă să își redescopere și să își valorifice produsele tradiționale, la Țaga, în județul Cluj, se scrie un nou capitol din povestea uneia dintre cele mai cunoscute brânzeturi maturate din Transilvania: brânza de Năsal.

În centrul acestei povești se află Grota de la Țaga, un spațiu natural al cărui microclimat este considerat esențial pentru procesul de maturare. Cercetările publicate despre brânza de Țaga indică temperaturi de aproximativ 14–15°C și o umiditate relativă de 90–95%, condiții care favorizează dezvoltarea unei microflore specifice, inclusiv a bacteriei Brevibacterium linens.

Acum, după ani în care povestea produsului a rămas într-un con de umbră, familia Zanc și familia Rus și-au unit forțele pentru a readuce brânza maturată în Grota de la Țaga în atenția consumatorilor și, mai ales, pentru a-i construi o perspectivă internațională.

„Este o poveste unică pe care mi-am dorit-o de mulți ani de zile”, a explicat Călin Zanc, care vorbește despre eforturile depuse pentru a intra în posesia grotei și pentru a transforma proiectul într-o investiție de familie.

Secretul nu este doar brânza. Este locul.

Poate cel mai important element al acestei povești este faptul că produsul nu poate fi desprins de locul în care se maturează.

Grota de la Țaga are un microclimat natural caracterizat prin temperatură relativ constantă și umiditate foarte ridicată. Studiile microbiologice realizate asupra mediului din grotă au identificat mai multe genuri de bacterii, între care și Brevibacterium linens, microorganism asociat cu transformările de suprafață și cu dezvoltarea caracteristicilor specifice unor brânzeturi maturate.

În timpul vizitei în grotă, specialiștii au explicat că microorganismele, umiditatea, roca și modul de întreținere a brânzeturilor formează împreună un ecosistem care contribuie la aroma, textura și aspectul produsului.

„Microclimatul și ecosistemul creat în această grotă îi dau valoarea brânzei”, a explicat Călin Zanc în cadrul interviului.

Iar tocmai aici poate fi una dintre marile oportunități ale proiectului: România nu încearcă să copieze un produs consacrat în altă parte a lumii, ci să valorifice ceea ce există deja într-un loc cu o identitate proprie.

De la tradiție la cercetare

Relansarea produsului nu se dorește a fi doar o întoarcere la trecut. Planul este ca tradiția să fie susținută de cercetare și documentare.

Reprezentanții proiectului au anunțat intenția de a colabora cu universități din domeniul științelor agricole, fizicii și geologiei pentru a studia caracteristicile grotei, microclimatul și microorganismele existente în acest spațiu.

„Vrem să certificăm acest produs, grota în sine, ce calități deține și în ce parte a grotei ce se găsește, ce fel de bacterii lucrează și cum lucrează”, a declarat Călin Zanc.

Este o abordare importantă pentru viitorul produsului, pentru că povestea poate atrage consumatori, dar documentarea științifică și certificarea pot consolida identitatea și valoarea comercială a brânzei.

O istorie care începe în secolul al XIX-lea

Povestea brânzei de Năsal este legată de familia Schilling și de domeniul Năsal, iar în sursele istorice și în materialele despre produs apar referiri la dezvoltarea producției în această zonă în secolul al XIX-lea.

În cadrul evenimentului de relansare au fost prezentate și informații despre o medalie de aur obținută la Paris, precum și despre prezența produsului în restaurante din Budapesta și Bratislava. Aceste elemente fac parte din demersul actual de recuperare și documentare a istoriei produsului.

Surse publice despre brânza de Țaga menționează, de asemenea, legătura produsului cu familia Schilling și cu Expoziția Universală de la Paris din 1889.

Această istorie oferă produsului un avantaj pe care multe branduri încearcă astăzi să îl construiască artificial: o poveste autentică, legată de un teritoriu și de o tradiție transmisă de-a lungul generațiilor.

O brânză care a trecut prin toate etapele istoriei

Povestea nu a fost însă una lipsită de rupturi.

În perioada comunistă, producția a fost preluată de stat, iar Grota a continuat să fie utilizată pentru maturarea brânzeturilor. În 1971, potrivit informațiilor prezentate în cadrul evenimentului, grota a fost consolidată și a fost realizată legătura cu fabrica din exterior, astfel încât procesul să se desfășoare într-un circuit controlat.

Brânza de Țaga a continuat să fie cunoscută și după schimbarea regimului, iar sursele istorice despre produs confirmă utilizarea grotei pentru maturare și rolul microclimatului în dezvoltarea caracteristicilor brânzei.

Astăzi, obiectivul este ca această tradiție să nu rămână doar o amintire.

Două familii, un singur obiectiv

Pentru familia Rus, implicarea în proiect înseamnă mai mult decât o investiție.

Alexandru Rus a descris proiectul drept unul de suflet și a explicat că cele două familii își aduc fiecare expertiza: producția, pe de o parte, investițiile și marketingul, pe de altă parte.

„Putem face lucruri extraordinare, să continuăm o tradiție care e începută încă din secolul al XIX-lea și care, din punctul meu de vedere, nu a fost niciodată pusă în valoare pe cât merită”, a declarat acesta.

Este, de fapt, modelul de care multe produse tradiționale românești au nevoie: tradiția să rămână autentică, dar să fie susținută de investiții, marketing, cercetare și o strategie comercială modernă.

De ce contează expertiza internațională

La relansarea proiectului au fost prezenți și specialiști în domeniul brânzeturilor.

Andreea Popa, jurat internațional în competiții de brânzeturi și somelier de brânzeturi, a explicat particularitățile procesului de maturare și rolul microflorei din grotă.

Brânzeturile sunt spălate și întoarse periodic, iar procesul de maturare produce modificări importante ale texturii, crustei și aromelor. În funcție de perioada de maturare, produsul capătă caracteristici diferite.

Pentru specialiști, interesul este cu atât mai mare cu cât brânza de la Țaga poate fi privită nu doar ca un produs tradițional, ci ca un exemplu de interacțiune între tehnologia alimentară și un ecosistem natural specific.

De la Țaga către New York?

În cadrul interviului au fost prezentate și informații despre faptul că produsul a fost comercializat în trecut pe piața americană și că exista o valoare foarte ridicată pe anumite piețe externe. Aceste afirmații țin de mărturiile prezentate în cadrul evenimentului și urmează să fie documentate în cadrul proiectului de relansare.

Obiectivul actual este însă clar: produsul să depășească din nou granițele României.

Nu printr-o simplă campanie de marketing, ci printr-o combinație între poveste, calitate, certificare, cercetare și identitate locală.

O lecție pentru România: nu ducem lipsă de produse, ci de valorificare

Poate că cea mai importantă concluzie a evenimentului de la Țaga depășește chiar povestea brânzei.

România are sute de produse tradiționale, rețete, soiuri, rase de animale, tehnici de procesare și povești locale care pot deveni adevărate branduri.

Problema este că prea multe dintre ele rămân cunoscute doar local.

Povestea de la Țaga arată ce se poate întâmpla atunci când un produs tradițional este privit nu doar ca aliment, ci ca patrimoniu gastronomic, produs economic și instrument de promovare a unei regiuni.

În cadrul evenimentului, mesajul a fost formulat și mai larg: România are nevoie să își valorifice propriile valori și să intre pe piețele internaționale nu doar cu materie primă, ci și cu produse finite, cu identitate și valoare adăugată.

Iar brânza de Năsal poate fi un exemplu de astfel de produs.

O brânză maturată într-o grotă din Transilvania, o poveste de peste un secol, un microclimat imposibil de separat de produs și două familii care încearcă să transforme tradiția într-un brand internațional.

La Țaga, povestea nu se termină.

Abia începe un nou capitol.

SIMONA MAN

#BranzaDeNasal #Taga #GrotaDeLaTaga #ProduseRomanesti #TraditieRomaneasca #GastronomieRomaneasca #RomaniaAutentica #BrandRomanesc #AgroExpert #Romania #ProdusTraditional