Un nou dezastru lovește viticultura vrânceană. Aproximativ 400 de hectare de viță-de-vie din zona Vîrteșcoiu au fost compromise în proporție de 100% în urma unei căderi violente de grindină, iar efectele nu se vor resimți doar în acest an, ci și în următorul ciclu de producție. Pentru mulți producători locali, pagubele înseamnă pierderea investițiilor făcute în ani întregi de muncă.

Într-o regiune în care economia locală depinde aproape exclusiv de cultura viței-de-vie, fenomenul extrem readuce în prim-plan una dintre cele mai controversate teme din agricultura românească: suspendarea sistemului național antigrindină.

Controversa rachetelor antigrindină: tehnologia oprită după proteste, acum cerută înapoi

Localnicii și viticultorii din zonă susțin că dezastrul ar fi putut fi evitat dacă sistemul de combatere a grindinei ar fi rămas funcțional. Programul a fost suspendat în Vrancea începând cu anul 2024, pe fondul protestelor venite din partea fermierilor din sectorul vegetal din zona de câmpie, care acuzau că lansarea rachetelor antigrindină ar dispersa norii și ar accentua seceta.

Astăzi însă, după distrugerile provocate de grindină, tot mai mulți cer reactivarea urgentă a sistemului.

„Sistemul acesta antigrindină trebuie repornit. Mulți au spus că din cauza lui nu mai plouă, dar acum am rămas fără nimic”, spune Lucian Turcu, localnic.

„Am mai avut cazuri când grindina s-a abătut spre noi, dar ne-a ocolit. Eram protejați”, adaugă Gheorghe Vîrgolici.

Specialiștii avertizează: fenomenul putea fi combătut

Reprezentanții Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II confirmă faptul că infrastructura este încă funcțională, însă punctele de lansare de la Beciu și Urechești, care protejau inclusiv zona Vîrteșcoiu, nu pot interveni din cauza lipsei cadrului legal necesar.

„Grindina deasă și măruntă a făcut distrugeri considerabile. Trebuie avut în vedere că suntem abia la începutul perioadei calde și vor apărea tot mai multe astfel de fenomene”, a declarat Ionuț Lazăr, directorul instituției, subliniind că episodul extrem din Vrancea ar fi putut fi combătut dacă intervenția ar fi fost permisă.

Până când autoritățile centrale și fermierii vor ajunge la un consens privind utilitatea sistemului antigrindină, viticultorii din Vrancea rămân expuși complet riscurilor climatice, privind cum munca și investițiile lor sunt distruse în doar câteva minute.

De ce a fost oprit sistemul

Sistemul național antigrindină a fost suspendat în a doua parte a anului 2024 și pe parcursul anului 2025 din mai multe motive:

• lipsa alocărilor bugetare;
• expirarea cadrului legal de funcționare;
• protestele unei părți a fermierilor din sectorul vegetal, care susțineau că rachetele influențează negativ regimul precipitațiilor.

În prezent, Ministerul Agriculturii menține o serie de măsuri și direcții tehnice:

• repornirea sistemului este condiționată de realizarea unor studii științifice privind impactul asupra mediului și de reomologarea instalațiilor;
• autoritățile pregătesc tranziția către tehnologii alternative, precum generatoarele terestre și aviația utilitară pentru însămânțarea norilor, considerate mai puțin invazive;
• este analizată restructurarea întregului sistem de intervenții active în atmosferă și transferul coordonării către o altă agenție specializată;
• prin Submăsura 17.1, gestionată prin AFIR și Ministerul Agriculturii, fermierii beneficiază în continuare de subvenționarea cu până la 70% a primelor de asigurare pentru culturile afectate de grindină.

Un semnal de alarmă pentru viticultura românească

În Vrancea, unde vița-de-vie reprezintă principalul motor economic pentru numeroase comunități, lipsa unui sistem funcțional de protecție împotriva fenomenelor extreme echivalează cu un risc permanent de faliment pentru producători.

În absența unor mecanisme rapide de intervenție și a unor scheme eficiente de compensare, astfel de episoade lasă în urmă nu doar culturi compromise pentru mai mulți ani, ci și un avertisment sever pentru întreaga agricultură românească.

Fără investiții în infrastructură de protecție, fără politici publice coerente și fără un sistem funcțional de gestionare a riscurilor climatice, agricultura României riscă să devină o loterie în care fermierii pierd întotdeauna totul.

ADRIANA AUGUSTIN