Bătălia pentru preluarea ministerelor a început, iar odată cu ea apar și primele repoziționări politice

Vedem însă un lucru care ridică serioase semne de întrebare: Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alege să vorbească public despre marile probleme ale agriculturii românești și despre ceea ce „ar trebui făcut”, într-un moment în care tocmai funcția pe care o ocupă îi oferă posibilitatea de a contribui direct la deciziile din interiorul ministerului.

Și aici trebuie să fim foarte exacți: Emil Dumitru nu este un simplu observator al agriculturii românești. Este secretar de stat la MADR. Numirea sa în această funcție este oficială, prin Decizia nr. 112 încă din 11 martie 2025, publicată în Monitorul Oficial.

Prin urmare, când îl auzim vorbind despre ce trebuie schimbat în relația dintre MADR și ANSVSA, despre trasabilitate, despre finanțarea zootehniei, despre exporturile de ovine, despre dialogul cu fermierii sau despre necesitatea unor soluții pentru sectorul zootehnic, întrebarea legitimă nu este doar „are dreptate?”, ci și „ce a făcut, din poziția pe care o ocupă, pentru ca aceste lucruri să se întâmple?”

Pentru că este foarte ușor să punctezi de pe margine. Mai greu este să fii în teren.

Iar în această perioadă, când sectorul ovin traversează o criză profundă, când fermierii cer soluții pentru reluarea exporturilor și când România trebuie să convingă Bruxelles-ul că poate gestiona corect situația sanitar-veterinară, diferența dintre comentariu și responsabilitate devine esențială.

Tánczos Barna, în calitate de ministru interimar al Agriculturii, și-a asumat în această perioadă dialogul instituțional cu sectorul, cu ANSVSA și cu Comisia Europeană. Pe 4 septembrie, acesta a mers la Bruxelles împreună cu reprezentantul ANSVSA, pentru discuții cu reprezentanții DG SANTE privind măsurile necesare pentru reluarea exporturilor de ovine și caprine. Potrivit comunicării oficiale, discuțiile au vizat inclusiv Planul de Acțiune prezentat de ANSVSA, iar MADR a susținut demersurile pentru definitivarea și aprobarea acestuia. (AGERPRES)

Iar rezultatul este unul concret: în septembrie, Comisia Europeană a avizat Planul de Acțiune al României pentru deblocarea exporturilor, decizie care reprezintă primul pas necesar pentru reluarea comerțului internațional cu ovine și caprine. (Digi24)

Asta nu înseamnă că problema este rezolvată. Nu este. Fermierii au în continuare nevoie de soluții, exporturile trebuie efectiv reluate, iar ANSVSA trebuie să demonstreze că poate implementa măsurile asumate.

Dar tocmai de aceea întrebarea devine legitimă: unde a fost Emil Dumitru în această construcție instituțională?

Pentru că, dacă există soluții mai bune, ele trebuie puse pe masa ministerului. Dacă există formule mai eficiente pentru relația MADR–ANSVSA, ele trebuie negociate instituțional. Dacă există o strategie mai bună pentru sectorul ovin, ea trebuie transformată în politici publice.

Nu doar spusă la televizor.

Un secretar de stat nu este comentator politic. Este parte din echipa de conducere a unui minister.

Iar agricultura românească are nevoie, în această perioadă, de oameni care să intre în teren și să își asume deciziile, nu doar de oameni care să explice, după ce lucrurile s-au întâmplat, ce ar fi trebuit făcut.

De aceea, declarațiile lui Emil Dumitru trebuie privite și prin prisma funcției pe care o ocupă. Pentru că atunci când ești secretar de stat la MADR, banca de rezervă nu poate deveni locul din care critici jocul în timp ce ai, chiar tu, un loc în echipa care trebuie să îl câștige pentru fermierii români.

Iar într-o perioadă în care agricultura are nevoie de unitate, dialog și asumare, nu de competiții interne pentru imagine și influență, poate că întrebarea corectă este una singură:

Cine muncește efectiv pentru sector și cine doar vorbește despre ceea ce ar trebui făcut?

Simona Man