ANVSA si pesta porcina in Romania

Pesta Porcină Africană a scăpat de sub control. România, sub spectrul sancțiunilor de la Bruxelles

Eșec instituțional major la vârful ANSVSA: Numărul focarelor de Pestă Porcină Africană (PPA) aproape s-a dublat în primele nouă luni ale anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ignorând avertismentele repetate ale Comisiei Europene.

Până la data de 1 octombrie 2025, România a raportat oficial 365 de focare de pestă porcină africană (PPA) în rândul porcilor domestici. 

Această cifră plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de focare confirmate în 2025. Situația a continuat să se agraveze spre finalul anului, fiind raportate noi focare majore în luna noiembrie (de exemplu, o fermă cu 32.000 de animale în județul Arad). 

Pentru a monitoriza evoluția în timp real a focarelor active și a zonelor de restricție, puteți consulta secțiunea dedicată de pe site-ul oficial al ANSVSA sau harta interactivă a Comisiei Europene (ADIS).

Pesta Porcină Africană (PPA) a transformat piața cărnii din România într-una dependentă masiv de importuri, generând o criză de competitivitate și prețuri ridicate pentru consumatori.

Iată principalele efecte asupra pieței românești în 2025:

• Prăbușirea gradului de autosuficiență: România a ajuns să asigure doar 45% din consumul intern de carne de porc, față de 70% în 2016. Această scădere a transformat țara în unul dintre cei mai mari importatori de carne de porc din lume (locul 10 global în 2023).
• Explozia prețurilor: Scăderea ofertei locale și creșterea costurilor de producție (biosecuritate, furaje) au dus la scumpiri constante. În noiembrie 2025, prețul carrnii de porc în viu a depășit pragul de 22 lei pe kilogram în anumite zone, pe măsură ce cererea de sărbători a crescut.
• Pierderi masive în sectorul comercial: Virusul nu mai afectează doar gospodăriile mici, ci și fermele industriale de mii de capete. De exemplu, la începutul anului 2026, unități mari precum Comtim au fost forțate să sacrifice mii de animale din cauza noilor focare.
• Blocarea exporturilor: Deși restricțiile europene au fost parțial ridicate în trecut, reapariția masivă a focarelor în 2025 și 2026 împiedică producătorii români să exporte carne sau produse procesate în afara UE (de exemplu, pe piața profitabilă din China).
• Presiune pe procesatori: Fabricile de mezeluri din România lucrează acum preponderent cu materie primă din import (Germania, Spania, Ungaria), ceea ce le face vulnerabile la fluctuațiile prețurilor de pe piața europeană și la costurile de transport. 

ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor) este, prin lege, „generalul” care conduce războiul împotriva PPA, iar eșecul lor are efecte în lanț.

Iată de ce rolul lor este crucial și unde apar criticile:

1. Controlul mișcării animalelor: ANSVSA trebuie să oprească transporturile ilegale de porci (adesea vânduți fără acte din zone afectate). Când controlul e slab, virusul „călătorește” cu mașina dintr-un județ în altul.
2. Trasabilitatea: Autoritatea gestionează baza de date a animalelor. Dacă porcii nu sunt crotaliați sau apar mișcări fictive în sistem, focarele devin imposibil de izolat.
3. Implementarea biosecurității: Ei verifică dacă fermele au garduri, dezinfectoare și protocoale stricte. Critica principală este că, în multe cazuri, aceste controale sunt pur formale (doar pe hârtie).
4. Relația cu Bruxelles-ul: ANSVSA este interfața României cu Comisia Europeană. Gestionarea proastă a recomandărilor europene duce direct la pierderea subvențiilor și a dreptului de a exporta.
5. Plata despăgubirilor: ANSVSA evaluează și aprobă plățile pentru fermierii care și-au pierdut porcii. Orice întârziere sau birocrație excesivă îi împinge pe micii producători să ascundă boala, ceea ce agravează răspândirea virusului.

Fără o reformă reală în această instituție, legislația rămâne doar o listă de dorințe. situația actuală.

SIMONA MAN