ALARMĂ ÎN INDUSTRIA DULCE

ALARMĂ ÎN INDUSTRIA DULCE:
Zahărul din Ucraina „fentează” legea și pune la pământ producătorii români

Adriana Augustin

Industria zahărului din România se află în pragul colapsului, avertizează fermierii și procesatorii locali, care acuză multinaționalele că inundă rafturile magazinelor cu zahăr ucrainean la prețuri derizorii, în ciuda restricțiilor de import oficiale
„Ne confruntăm cu o situație extrem de dificilă. Unele multinaționale promovează la raft zahăr provenit din Ucraina la prețuri derizorii, iar acest lucru pune o presiune uriașă asupra producătorilor si fermierilor români. Dacă această situație continuă, există riscul ca o parte importantă a industriei zahărului din România să dispară”, a declarat Mihaela Neagu, proprietarul Fabricii de Zahăr Premium Ludus.

România consumă anual aproximativ 400.000 de tone de zahăr, dar producția locală acoperă o parte tot mai mică din acest necesar din cauza închiderii fabricilor și a scăderii suprafețelor cultivate
„Din ce în ce mai puțini fermieri aleg să cultive sfeclă de zahăr. Prețul foarte mic al zahărului din piață se reflectă direct în prețul pe care noi îl putem obține pentru sfecla de zahăr. Este o cultură costisitoare, care necesită multă atenție, investiții și muncă, iar la prețurile actuale nu mai este rentabilă. Pana nu vor fi stopate aceste practici de comercilizare a zaharului ucrainean, va fi extrem de greu de supravietuit ca fermier care cultiva sfecla de zahar”, a declarat Paul Covrig, un fermier reprezentativ al cultivatorilor de sfeclă de zahăr.
Punctele cheie ale crizei:
Prețuri imposibil de concurat: Unele lanțuri de magazine promovează zahăr din Ucraina la prețuri foarte scăzute, forțând producătorii români să vândă sub costurile de producție.
Abandonarea culturilor: Fermierii români avertizează că sfecla de zahăr nu mai este rentabilă. Paul Covrig, reprezentant al cultivatorilor, declară că „fără stoparea acestor practici, va fi extrem de greu de supraviețuit”.
Controale și nereguli: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a retras recent de la comercializare peste 140 de tone de zahăr din cauza unor diferențe mari de gramaj descoperite în timpul controalelor naționale.
Eșecul legislației: Deși există o ordonanță de urgență menită să limiteze importurile de zahăr din Ucraina, asociațiile din domeniu denunță faptul că piața este în continuare inundată de cantități semnificative sub diverse branduri.

Pentru a contracara presiunea uriașă exercitată de importurile ieftine, fermierii români și asociațiile de profil (precum Federația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr) solicită autorităților o serie de măsuri urgente de protecție și sprijin financiar.

1. Măsuri de Protecție a Pieței
   Aplicarea riguroasă a licențierii: Fermierii cer ca mecanismul de import pe bază de licență, prelungit până la 31 decembrie 2026, să fie aplicat strict, fără excepții care să permită zahărului ucrainean să ajungă la raft sub diverse branduri mascate.
   Reintroducerea cotelor de import: România, alături de alte state din regiune (Ungaria, Slovacia, Bulgaria), a solicitat Comisiei Europene reintroducerea cotelor cantitative pentru produsele agroalimentare din Ucraina pentru a preveni destabilizarea piețelor locale.
   Controale sporite la frontieră și în magazine: Se solicită intervenții constante ale ANPC și ANSVSA pentru verificarea conformității produselor de import, inclusiv a gramajului și a standardelor de calitate UE, pe care producătorii ucraineni nu sunt obligați să le respecte integral. 
2. Subvenții și Sprijin Financiar (APIA)
   Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV): Aceasta este cea mai importantă subvenție specifică pentru cultivatorii de sfeclă de zahăr. Pentru anul 2025/2026, fermierii au negociat cu Ministerul Agriculturii (MADR) menținerea unor condiții de producție minimă accesibile pentru a nu pierde acești bani.
   Ajutorul de Stat „Creditul Fermierului”: O schemă de ajutor de stat lansată în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina, care oferă acces la finanțare cu dobânzi subvenționate pentru capital de lucru.
   Compensații pentru pierderi de venit: Se solicită alocări suplimentare din rezerva de criză a Uniunii Europene pentru a compensa diferența dintre costul ridicat de producție în România și prețul scăzut de vânzare impus de concurența neloială. 
3. Investiții în Tehnologizare
   Fonduri europene pentru utilaje: Cultivatorii pot accesa finanțări nerambursabile de până la 1,5 milioane de euro prin planul strategic PNS 2023-2027 pentru achiziția de utilaje performante, menite să scadă costurile de producție pe termen lung. 
   Impact estimat: Fără aceste intervenții, suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr în România ar putea scădea drastic în următorul sezon, deoarece fermierii consideră cultura ca fiind „imposibil de susținut” la prețurile actuale de achiziție oferite de fabrici.