Descoperirea făcută de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) este una dintre cele mai grave din ultimii ani și ridică semne serioase de întrebare asupra modului în care funcționează sistemul național de identificare și monitorizare a animalelor.

Potrivit ANSVSA, 75 de ovine care figurau oficial ca fiind ucise și eliminate într-un focar de Pestă a Micilor Rumegătoare din județul Tulcea au fost găsite vii într-o exploatație din județul Cluj.

Dacă ancheta va confirma toate suspiciunile, nu vorbim doar despre o posibilă fraudă privind despăgubirile, ci despre o situație care poate afecta siguranța sanitar-veterinară a României și credibilitatea țării în comerțul internațional cu animale vii.

Cum a fost posibil?

Aceasta este întrebarea pe care și-o pun astăzi nu doar crescătorii de animale, ci și opinia publică.

Într-o țară membră a Uniunii Europene, unde fiecare animal este identificat prin crotalii și fiecare mișcare trebuie înregistrată în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA), cum este posibil ca animale declarate oficial eliminate să apară, luni mai târziu, vii și mutate la sute de kilometri distanță?

Dacă aceste animale figurau deja ca sacrificate:

• cine a validat operațiunea în sistem?
• cine a autorizat transportul lor?
• cine a verificat documentele de mișcare?
• de ce nu a existat o alertă automată atunci când animale declarate eliminate au reapărut în circuitul economic?

Aceste întrebări depășesc cazul celor 75 de ovine și vizează funcționarea întregului sistem de control.

Este suficient sistemul actual?

Acest caz scoate în evidență o realitate incomodă: România dispune de un sistem de evidență a animalelor, însă eficiența lui depinde de corectitudinea datelor introduse și de controalele efectuate.

Dacă informațiile sunt introduse fraudulos sau dacă verificările din teren sunt insuficiente, sistemul poate fi vulnerabil. Tocmai de aceea apare întrebarea dacă actualele mecanisme de control sunt suficiente pentru a detecta rapid anomalii de acest tip.

În multe state europene, digitalizarea avansată permite corelarea automată a datelor privind identificarea animalelor, mișcările acestora, transporturile și controalele oficiale, astfel încât situațiile neobișnuite să genereze alerte aproape în timp real.

Fermierii corecți sunt cei care plătesc

Cei mai afectați de astfel de situații sunt crescătorii care respectă legea.

În timpul focarelor de boală, fermierii suportă restricții de circulație, pierderi economice și numeroase obligații sanitare. Dacă unii încearcă să fraudeze sistemul, consecințele se răsfrâng asupra întregului sector, inclusiv prin restricții comerciale și afectarea exporturilor de ovine și caprine.

În plus, fiecare astfel de incident slăbește încrederea partenerilor externi în capacitatea României de a controla bolile și de a garanta trasabilitatea efectivelor.

ANSVSA vorbește despre o tentativă de fraudă

Președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu, a calificat situația drept o tentativă clară de fraudă și a anunțat măsuri ferme: sesizarea organelor de urmărire penală, retragerea dreptului de operare în sistemul de trasabilitate, sechestrarea animalelor și extinderea controalelor asupra întregului lanț de responsabilitate.

Ancheta va trebui să stabilească dacă este vorba despre acțiunea unor persoane izolate sau despre existența unui mecanism mai amplu de falsificare a datelor.

AgroExpert TV: este momentul unei reforme reale

Dincolo de răspunderea penală, acest caz ar trebui să declanșeze o dezbatere serioasă despre modernizarea sistemului de monitorizare a animalelor din România.

Un sistem performant de trasabilitate nu trebuie doar să înregistreze date, ci să le verifice automat, să semnaleze instantaneu orice neconcordanță și să facă imposibilă reapariția în circuitul economic a unor animale declarate oficial eliminate.

Încrederea în zootehnia românească se construiește prin transparență, tehnologie și controale eficiente. Dacă vrem să protejăm fermierii onești și exporturile României, acest caz nu trebuie tratat ca un simplu dosar penal, ci ca un semnal de alarmă pentru întregul sistem sanitar-veterinar.

Pentru că întrebarea esențială rămâne aceeași: dacă 75 de ovine declarate moarte au fost găsite vii, câte alte situații similare ar putea exista și ce măsuri sunt necesare pentru ca ele să nu se mai poată repeta?

https://www.ansvsa.ro/blog/ansvsa-sanctiuni-maxime-si-sesizare-penala-pentru-fraude-in-sistemul-de-trasabilitate-a-animalelor-constatate-de-inspectorii-veterinari-in-cluj

SIMONA MAN

#AgroExpertTV #ANSVSA #Zootehnie #Ovine #Trasabilitate #SNIIA #SigurantaAlimentara #PestaMicilorRumegatoare #Frauda #Ancheta #ControlSanitarVeterinar #ExportAnimale #Fermieri #Agricultura #Romania #Digitalizare #Transparență #BaniPublici #RespectPentruFermieri #StatDeDrept