🚨 Dermatoza nodulară contagioasă reapare în Europa: focar confirmat în Sardinia și risc în creștere pentru România

Un nou focar de Dermatoza nodulară contagioasă bovină (DNC) a fost confirmat pe 14 aprilie 2026 în Sardinia, într-o exploatație cu 148 de bovine, potrivit datelor furnizate de ESA Platform. Evenimentul readuce în atenție o boală care, deși nu afectează oamenii, poate genera pierderi economice severe și destabiliza rapid sectorul zootehnic.
Dermatoza nodulară contagioasă este o boală virală cauzată de un virus din familia Poxviridae, care se manifestă prin febră ridicată, apariția nodulilor pe piele, scăderea producției de lapte și, în unele cazuri, infertilitate. Impactul nu este doar sanitar, ci mai ales economic, prin reducerea productivității și prin măsurile drastice impuse în focare.
Situația din Sardinia confirmă o tendință mai amplă. Italia a raportat în mod repetat cazuri în ultimii ani, iar Franța și Spania au confirmat focare în 2025. Inițial limitată la Africa, boala s-a extins treptat în Europa, favorizată de schimbările climatice și de mobilitatea crescută a animalelor.
Transmiterea are loc în principal prin insecte hematofage – țânțari, muște și căpușe – ceea ce face ca perioada caldă să fie critică. În același timp, virusul poate circula și prin transportul de animale infectate, inclusiv fără simptome evidente, dar și, într-o măsură mai mică, prin echipamente sau contact direct.
În cazul apariției unui focar, autoritățile intervin rapid: izolarea fermei, instituirea unor zone de protecție de aproximativ 20 km și de supraveghere de până la 50 km, restricții de mișcare și, în situații extreme, sacrificarea întregului efectiv. Sunt măsuri dure, dar necesare pentru a evita extinderea bolii.
Pentru România, contextul actual reprezintă un semnal de alarmă. Țara noastră a trecut printr-un episod similar în 2016, reușind să eradicheze boala prin vaccinare și control strict. Astăzi însă, riscul reapariției este alimentat de vectorii biologici, de transportul de animale și de eventuale vulnerabilități în controalele sanitar-veterinare.
În acest context, lecțiile recente din gestionarea altor epizootii, precum Febra aftoasă, devin esențiale. Deși diferite ca mecanism de transmitere și impact, ambele boli au un element comun: viteza de răspândire în lipsa unor măsuri preventive ferme. Experiența febrei aftoase a arătat clar că intervenția tardivă duce la pierderi masive, blocaje comerciale și costuri uriașe pentru stat și fermieri.
Prin urmare, în cazul dermatozei nodulare contagioase, cheia nu este reacția, ci anticiparea. Controlul insectelor, monitorizarea strictă a mișcărilor de animale și întărirea biosecurității în ferme nu mai sunt opțiuni, ci necesități strategice. În absența acestor măsuri, riscul nu este doar apariția unui focar, ci transformarea lui într-o criză națională, cu efecte în lanț asupra întregului sector agroalimentar.

IONUT LUPU