🔴 BREAKING NEWS – AGROEXPERT TV

„Laptele românesc, sub costul de producție: cât mai rezistă fermierii?”

Sectorul laptelui din România se apropie de un punct de ruptură. În timp ce Guvernul prelungește plafonarea adaosurilor comerciale la alimente până la 30 iunie 2026, fermierii avertizează: producția nu mai este sustenabilă.

La poarta fermei, prețul laptelui a coborât în multe cazuri sub costul real de producție, pe fondul exploziei cheltuielilor cu energia, furajele și combustibilii. În același timp, presiunea din retail și din procesare menține prețurile jos, într-o piață deja afectată de supraproducția europeană.

📉 Rezultatul:

• fermierii produc în pierdere
• livrările scad
• tot mai multe exploatații renunță

În paralel, consumatorul plătește de câteva ori mai mult pe raft, iar diferența din lanțul alimentar devine tot mai greu de justificat.

---

⚖️ Măsura Guvernului: protecție sau efect de bumerang?

Plafonarea adaosurilor comerciale a fost gândită ca o soluție de protecție socială:
✔️ menține accesul la alimente de bază
✔️ temperează inflația

Dar în realitate, presiunea se mută în avalul lanțului:
➡️ procesatorii comprimă costurile
➡️ fermierii absorb pierderile

---

🟡 Cine câștigă acum

• Consumatorii – pe termen scurt
• Marile rețele comerciale – prin volum și stabilitate

🔴 Cine plătește prețul real

• Fermierii români
• Procesatorii vulnerabili

---

📢 EDITORIAL – „Subvenționăm ieftinirea alimentelor sau falimentul agriculturii?”

România se află într-un paradox periculos: încearcă să protejeze consumatorul, dar riscă să distrugă producătorul.

Plafonarea prețurilor este, fără îndoială, o măsură necesară politic. Într-un context marcat de inflație și instabilitate globală, statul trebuie să intervină. Însă problema reală este alta: cine suportă costul acestei intervenții?

Răspunsul devine din ce în ce mai clar – fermierul.

Când laptele se vinde sub costul de producție, nu mai vorbim despre piață liberă, ci despre o formă indirectă de transfer al pierderilor. Practic, producătorul finanțează stabilitatea prețurilor pentru consumator.

Pe termen scurt, sistemul poate funcționa. Pe termen mediu însă, consecințele sunt inevitabile:

• închiderea fermelor mici și medii
• creșterea dependenței de importuri
• pierderea controlului asupra securității alimentare

România riscă astfel să devină o piață de desfacere, nu un producător relevant.

---

📌 Concluzia dură

Nu putem avea alimente ieftine fără o producție sustenabilă.
Iar dacă fermierul dispare, prețurile nu vor mai putea fi controlate prin ordonanțe.

SIMONA MAN